TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

INSTITUTIA BURSEI - Economie

CURS 2                                                        BURSE INTERNAÅ¢IONALE
                                                                          DE VALORI ÅžI MÄ‚RFURI                                          
INSTITUÅ¢IA BURSEI
InstituÅ£ia bursei reprezintă cadrul organizatoric creat în vederea funcÅ£ionării pieÅ£ei bursiere intrinseci, după principii care să-i asigure funcÅ£ionarea conform strategiei adoptate.
Instituţia bursei a apărut ca urmare a creării premiselor funcţionării pieţei bursiere. Această instituţie este reglementată prin acte normative care definesc:
·        categoriile care participă la activitatea pieÅ£ei bursiere;
·        mecanismele care stau la baza tranzacÅ£iilor bursiere;
·        modalităţile de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a instituÅ£ieie bursiere ÅŸi
·        formele de cotrol ÅŸi emitere a informaÅ£iilor bursiere.
InstituÅ£ia bursieră are la bază o AsociaÅ£ie a Membrilor Bursei, fapt pentru care, atât legislaÅ£ia ţărilor avansate în reglementarea sa, cât ÅŸi în ţările unde piaÅ£a bursieră funcÅ£ionează de mai recent, apare reglementat acest principiu.
Spre exemplificare, prin “Security Exchange Act” (1931) – S.U.A. bursa este definită ca “orice organizaÅ£ie, asociaÅ£ie sau grup de persoane, înregistrate sau nu în calitate de corporaÅ£ie, ce constituie, menÅ£ine ÅŸi pune la dispoziÅ£ie un spaÅ£iu plus condiÅ£iile necesare confruntării cererii ÅŸi ofertei de mărfuri sau titluri financiare, pentru îndeplinirea, în mod curent, a funcÅ£iilor bursei concretizate în desfăşurarea corectă a tranzacÅ£iilor bursiere”.
Există regelementări similare ÅŸi în Japonia, unde bursa este definită ca o persoană înregistrată în calitate de corporaÅ£ie, care pune la dispoziÅ£ie o piaţă, în vederea desfăşurării tranzacÅ£iilor de valori sau mărfuri”.
În România, prin Legea nr. 52/1994, bursa de valori este reglementată ca fiind o instituÅ£ie cu personalitate juridică, care asigură publicului, prin activitatea intermediarilor autorizaÅ£i, sisteme, mecanisme ÅŸi proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, coordonată, transparentă ÅŸi echitabilă a tranzacÅ£iilor cu valori mobiliare admise la cotă, oferind economiilor investite garanÅ£ie morală ÅŸi securitate financiară” ÅŸi care, de fapt, constituie piaÅ£a oficială ÅŸi organizată pentru negocierea valorilor mobiliare.
Legea nr. 129/2000 privind bursele de mărfuri, reglementează bursa de mărfuri ca fiind o instituţie publică, cu personalitate juridică, reglementată şi controlată de CNVM, care autorizează funcţionarea acestei pieţe şi asigură condiţiile necesare societăţilor de brokeraj pentru efectuarea tranzacţiilor pe pieţele organizate şi autorizate de organul de supraveghere.
Bursa este reglementată ÅŸi autorizată de un organ autorizat, ce supraveghează piaÅ£a respectivă. În România acest organ este Comisia NaÅ£ională a Valorilor Mobiliare - CNVM cu:
·        piaÅ£a valorilor mobiliare;
·        piaÅ£a mărfurilor.
 CNVM are anumite atribuÅ£iuni privind reglementările în domeniile respective, ÅŸi anume elaborează regulamente de autorizare, funcÅ£ionare ÅŸi control a acestor pieÅ£e de capital ÅŸi a pieÅ£ei burselor de mărfuri.
Bursa este creatoarea cadrului pieţei bursiere, a spaţiului respectiv unde are loc tranzacţia bursieră, după anumite sisteme şi proceduri autorizate de organul de supraveghere, dar şi autoreglementate.
Instituţia bursieră asigură acele sisteme de tranzacţionare ce conferă transparenţă, garanţie şi eficienţă investitorilor.
InstituÅ£a bursieră poate fi grupată, din punct de vedere al participării la capitalul de constituire, în:
1.    instituÅ£ii constituite cu capitalul membrilor bursei, fără a fi aport al capitalului de stat;
2.    burse la care statul asigură fondurile necesare funcÅ£ionării instituÅ£iei bursiere, urmând ca membrii bursei, într-un interval de timp, să ramburseze acest credit ÅŸi să devină instituÅ£ie privată;
3.    instituÅ£ii bursiere hibride (capitalul de stat rămâne în organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea acestei instituÅ£ii).
Pentru funcÅ£ionarea unei instituÅ£ii bursiere ÅŸi pentru crearea pieÅ£ei bursiere propriu-zise, pe lângă cadrul legislativ, trebuie să existe un cadru economic care să asigure funcÅ£ionarea bursei respective. Astfel, trebuie îndeplinite următoarele principii:
·        principiul atomicităţii - bursa ia fiinţă, în general, pe structura unei pieÅ£e dezvoltate, unde există deja subiecÅ£ii cererii ÅŸi ofertei, nefăcând altceva decât să dezvolte această piaţă;
·        principiul omogenităţii – piaÅ£a din zonă să asigure un climat economic, să coexiste un număr cât mai mare de purtători ai cererii ÅŸi ofertei;
·        princpiul fluidităţii – să existe un volum minim de tranzacÅ£ii care să asigure existenÅ£a acestei instituÅ£ii;
·        princpiul adaptabilităţii – atât prin regulamentele proprii, cât ÅŸi prin cele avizate de organul de supraveghere, bursa trebuie să se adapteze noilor condiÅ£ii de evoluÅ£ie a factorilor care au impus-o.
Astfel, de multe ori, viaÅ£a economică a luat-o înaintea reglementărilor teoretice; au apărut permanent pieÅ£e noi, mecanisme ÅŸi instrumente noi de tranzacÅ£ii, etc;
·        principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie să impună anumite sisteme de garantare, astfel încât să nu apară litigii între părÅ£ile care tranzacÅ£ionează. De asemenea, bursa trebuie să asigure ÅŸi condiÅ£iile pentru realizarea eficientă a ordinelor pe care purtătorii cererii ÅŸi ofertei le transmit în piaţă;
·        princpiul neutralităţii – activitatea nu trebuie viciată de factori perturbatori (zvonuri, concurenţă neloială, informaÅ£ii confidenÅ£iale ÅŸ.a.m.d).
Instituţia bursieră este constituită prin asocierea membrilor bursei, numită Asociaţia Membrilor Bursei (AMB), similară cu AGA. Prin actul constitutiv AMB reglementează aspecte legate de: contribuţia fiecărui membru la constituirea instituţiei, se stabilesc sediul social, durata de funcţionare, conducerea bursei. De asemenea, AMB adoptă strategia bursei, stabileşte modalităţile de decontări şi compensaţii, modul de depozitare a obiectelor ce fac obiectul tranzacţiilor.
AMB se constituie dintr-un anumit număr de membrii, care trebuie să îndeplinească anumite condiÅ£ii de eligibilitate, ÅŸi anume:
·        orice membru al bursei, care este, de fapt, o societate, trebuie să fie autorizat de organul care supraveghează bursa;
·        trebuie să dispună de un capital minim;
·        trebuie să participe cu fonduri la constituirea instituÅ£iei bursiere;
·        trebuie să respecte regulamentele elaborate de aceasta.
Drepturile membrilor bursei sunt:
·        să poată efectua tranzacÅ£ii în piaÅ£a bursieră respectivă;
·        să poată participa la aprobarea regulamentelor ÅŸi
·        să fie aleÅŸi în organele de conducere a bursei (Comitetul Director).
Din punct de vedere al numărului de membrii există:
1.      burse închise – numărul de locuri poate fi majorat pentru a accede la un loc în bursă, ce poate fi cumpărat sau închiriat. Ex.: NY Stock Exchange - 1036 locuri;
2.      burse deschise – actul constituitiv este creat ÅŸi autorizat prin particparea unor membrii fondatori, dar se pot atrage ÅŸi noi membrii, ce devin membrii asociaÅ£i.

 

CONDUCEREA INSTITUÅ¢IEI BURSIERE

 

          Organul care conduce ÅŸi decide asupra instituÅ£iei bursiere este Adunarea AsociaÅ£ilor Membrilor Bursei, ce are următoarele atribuÅ£ii:
·        adoptă regulamentul de funcÅ£ionare al asociaÅ£iei (Regulament de practică onestă);
·        adoptă regulamentul de funcÅ£ionare al instituÅ£iei bursiere;
·        alege organele de decizie permanente (Comitetul Director, PreÅŸedintele bursei, experÅ£ii independenÅ£i ÅŸi cei care controlează activitatea bursei);
·        aprobă strategia ÅŸi obiectivele pe care bursa ÅŸi le propune;
·        aprobă Bugetul de venituri ÅŸi cheltueili al instituÅ£iei bursiere;
·        aprobă obiectivele de investiÅ£ii;
·        poate dispune dizolvarea, lichidarea sau asocierea în cadrul bursei;
·        aprobă, de principiu, regulamentele de funcÅ£ionare a pieÅ£elor din cadrul instituÅ£iei bursiere (pieÅ£ele la termen, la vedere).

 

Comitetul Director ÅŸi PreÅŸedintele bursei sunt organe avizate de către organul ce supraveghează piaÅ£a bursei ÅŸi trebuie să îndeplinească anumite condiÅ£ii privind:
-         capitalul social;
-         persoanele care le reprezintă (acestea să fie, în general, reprezentanÅ£ii unor firme de prestigiu ÅŸi care nu influenÅ£ează piaÅ£a bursieră respectivă în sens negativ).

 

Comitetul Director:
·        are între 5-9 membrii (dintre societăţile de prestigiu din cadrul instituÅ£iei bursiere);
·         conduce instituÅ£ia bursieră în AMB;
·         are atribuÅ£iuni reglementate prin Actul constitutiv ÅŸi avizate de organul ce coordonează  piaÅ£a bursieră respectivă;
·         urmăreÅŸte gestionarea activităţii instituÅ£iei bursiere;
·         elaborează ÅŸi propune către AMB regulamente pentru buna funcÅ£ionare a instituÅ£iei bursiere;
·         propune, spre autorizare ÅŸi avizare, structura organizatorică a bursei pe componente, cum sunt Comisiile (departamentele): de cotare, de înregistrare a membrilor bursei, de supraveghere a decontărilor, de organizare ÅŸi funcÅ£ionare informatică a instituÅ£iei bursiere.

 

Organele ce asigură controlul funcţionării instituţiei bursiere sunt:
1.       Comisia de cenzori – verifică activitatea de gestiune a instituÅ£iei bursiere ÅŸi concordanÅ£a acesteia cu prevederile legale;
2.       Corpul ExperÅ£ilor IndependenÅ£i – este cel care face analiza periodică a societăţilor cotate în bursă, pentru a asigura lichiditatea ÅŸi garanÅ£ia investiÅ£iilor în titlurile financiare ce sunt negociate pe piaÅ£a bursieră.

 

Comitetele consultative au rolul de a asista şi influenţa, prin consultanţa dată, organele de decizie (Comitetul pentru membrii, Comitetul de supraveghere a tranzacţiilor, Comitetul pentru etică bursieră, Comitetul de arbitraj etc.).

 

INTERMEDIARII BURSIERI

 

Pentru ca instituţia bursieră să existe şi să-i asigure fluiditatea necesară, pe această piaţă funcţionează intermediarii bursieri, ce pot fi:
I  societăţi de intermediere;
II persoane fizice:
a. angajate ale firmelor de intermediere;
b. autorizate să funcţioneze independent.
          I Forma tipică de funcÅ£ionare a unui agent de intermediere este agenÅ£ia / societatea / firma de brokeraj / intermediere, care este, în general, o societate financiară, cu personalitate juridică, autorizată de organul de supraveghere pentru a realiza instituÅ£ia bursieră.
          Prin Regulamentul nr. 3/1998, CNVM a stabilit ca intermediar de valori mobiliare o persoană juridică legal autorizată de către CNVM să exercite intermediere de valori mobiliare, cu titlu profesional, ca faptă de comerÅ£, fie în cont propriu (dealer), fie în contul unor terÅ£i (broker), denumită societate de valori mobiliare”.
Legea nr. 129/2000 defineÅŸte societatea de brokeraj ca societatea comercială constituită în baza Legii nr. 31/1990, autorizată de autoritatea de reglementare ÅŸi supraveghere ca intermediar în bursa de mărfuri ÅŸi care are ca obiect de activitate negocierea ofertelor ÅŸi perfectarea contractelor la bursa de mărfuri în cont propriu sau în contul unor terÅ£i, aceasta având ÅŸi posibilitatea de a fi autorizată ca formator de piaţă, dacă îndeplineÅŸte cerinÅ£ele de capital stabilite prin regulamentele emise de CNVM ÅŸi dacă se angajează ferm să cumpere sau să vândă ordine aflate în exces”.
Aceste societăţi de valori mobiliare/firme de brokeraj sunt reglementate prin Regulamentul CNVM ÅŸi sunt diferenÅ£iate în funcÅ£ie de capitalul social, iar legat de capitalul social li se atuorizează desfăşurarea unei anumite activităţi. Astfel, se deosebesc:
1.   societăţi cu un capital de 300 milioane lei - care au ca obiect de activitate:
a.     vânzarea ÅŸi cumpărarea de valori mobiliare pe contul clineÅ£ilor;
b.     transmiterea ordinelor clienÅ£ilor în scopul efectuării lor de către alÅ£i intermediari autorizaÅ£i;
c.      asistenţă ÅŸi evaluare economică a societăţilor comerciale;
d.     elaborarea documentaÅ£iei în vederea majorării capitalului social prin plasamente în piaÅ£a bursieră.
2.   societăţi cu un capital de 600 milioane lei – acestea, pe lângă activităţile de mai sus, mai efectuează:

a.    vânzarea ÅŸi cumpărarea de valori mobiliare ÅŸi pe cont propriu;

b.     pot deÅ£ine fonduri de valori mobiliare ale clienÅ£ilor, în scopul executării ordinelor privind respectivele valori mobiliare;

c.      pot administra conturile de portofoliu individuale de valori mobiliare ale clienÅ£ilor;

d.    pot fi membrii ai unei case de compensaÅ£ii, devenind agent de cumpărare ÅŸi depozitare cu excepÅ£ia eliberării ÅŸi primirii de fonduri băneÅŸti.

 

3.   societăţi cu un capital de 900 milioane lei – în cazul cărora, la activităţile de mai sus se adaugă ÅŸi aceea de formator de piaţă.

 

4.   societăţi cu un capital de 1.800 milioane lei – pot desfăşura, pe lângă activităţile de la categoria 3, ÅŸi:

a.     garantarea plasamentelor valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare sau secundare;

b.     acordarea de credite pentru finanÅ£area tranzacÅ£iilor clienÅ£ilor, în limita unui plafon stabilit de BNR ÅŸi CNVM.

 

Societăţile de intermediere realizează tranzacţii:

-         pe cont propriu ÅŸi

-         în contul clientului.

 

Pentru o bună organizare, fiecare trebuie să asigure servicii complexe ÅŸi complete clienÅ£ilor, ceea ce impune formarea unei anumite structuri organizatorice, care să-i permită să efectueze tranzacÅ£ii în piaÅ£a bursieră ÅŸi care să conÅ£ină:
-         un departament de analiză ÅŸi cercetare a pieÅ£ei în care acÅ£ionează, de obicei, specialiÅŸti ce au o bogată experienţă în domeniu ÅŸi pot previziona activitatea;
-         un departament de tranzacÅ£ii cu componentă de procesare a ordinelor în ringul bursei;
-         departamente ce se ocupă de lichidarea tranzacÅ£iilor ÅŸi gestionarea portofoliilor;
-         alte departamente care să asigure buna funcÅ£ionare a bursei.

Cel mai important este departamentul de tranzacÅ£ii prin care societăţile de brokeraj îÅŸi asigură realizarea obiectivelor propuse.

 

 

 

SOCIETATEA DE VALORI MOBILIARE MOBILIARE

BURSA
DE VALORI

 

 

 


CLIENÅ¢II

DEPARTAMENTUL
DE    TRANZACÅ¢II
DEPARTAMENTUL
DE CERCETARE
A PIEÅ¢EI
DEPARTAMENTUL
DE PROCESARE
DEPARTAMENTUL
DE LICHIDARE
A TRANZACÅ¢IILOR
RASDAQ
CASA DE CLEARING
DEPARTAMENTE
ADIACENTE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


II Persoanele fizice ce acced la funcÅ£ia de intermediari la bursă trebuie să îndeplinească anumite condiÅ£ii privitoare la:
-         pregătirea profesională;
-         naÅ£ionalitate;
-         vârstă;
-         pregătirea de specialitate;
-         atestatul dat de organul ce supraveghează piaÅ£a bursieră respectivă.
În practica activităţii bursiere există mai multe categorii de intermediari persoane fizice, ÅŸi anume:
·        brokeriiangajaÅ£i ÅŸi autorizaÅ£i de instituÅ£ia bursieră, cu avizul CNVM, care lucrează în contul unei societăţi bursiere, primind de la aceasta ordine spre tranzacÅ£ionare în ringul bursei;
·        brokerii independenÅ£i autorizaÅ£i de piaÅ£a bursieră respectivă să funcÅ£ioneze pe o anumită piaţă ÅŸi să execute anumite tranzacÅ£ii. AceÅŸÅ£ia primesc ordine de la societăţile de intermediere ai căror brokeri nu mai fac faţă ordinelor primite;
·        dealeriiacei brokeri autorizaÅ£i de piaÅ£a bursieră care lucrează în bursă pe cont propriu. Tot aici apar ÅŸi comercianÅ£ii de bursă ce sunt persoane autorizate să execute tranzacÅ£ii pe o piaţă bursieră în cont propriu ÅŸi în nume propriu, având ÅŸi calitatea de formatori de piaţă (market makeri);
·        specialiÅŸtiitranzacÅ£ionează un segment foarte mic de valori mobiliare, în special cele cu o extindere mare în rândul investitorilor. De asemenea, au calitatea de formatori de piaţă ÅŸi efectuează tranzacÅ£ii la ghiÅŸeu. AceÅŸtia primesc ordinele de la brokeri, le centralizează ÅŸi stabilesc cotaÅ£ia de deschidere a bursei (a ÅŸedinÅ£ei de tranzacÅ£ionare).
Aspecte legate de statutul persoanelor care lucrează în piaÅ£a bursieră :
Este vorba de o profesie aparte, ce necesită: o pregătire deosebită în domeniu, rezistenţă la stress, o memorie foarte bună, rapiditate în reacÅ£ii, stăpânire de sine ÅŸi un spirit de disciplină deosebit.
Imaginea pe care trebuie să o ofere un broker este una conservatoare, acesta fiind conectat la viaÅ£a tumultoasă a instituÅ£iei bursiere în toate zilele săptămânii până la 14-20 h/zi.
Durata de lucru a unui broker nu poate depăşi 10 ani.
InstituÅ£ia bursieră, în vederea asigurării unui anumit prestigiu, impune reguli de conduită personalului privind: securitatea informaÅ£iilor, deplasarea în timpul ÅŸedinÅ£elor, până la elemente de detaliu privind Å£inuta broker-ilor.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 318 ori

nota totala 8.56

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1283)

Ultimele cautari