TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Administratia publica - Drept

Referatul nr.2 – Elemente de drept

Administraţia publică

 

 

 

  1. Sfera de cuprindere a noţiunii de administraţie publică.
  2. Distincţia dintre administraţia publică centrală şi locală.
  3. Autorităţiile administraţiei publice locale, natura lor juridică şi actele pe care le emit sau le adoptă.
  4. Primarul localităţii – autoritate publică ce reprezintă ÅŸi promovează în interesul local.

 

Statul, termen care sugerează un „nucleu central”, în realitate este o reÅ£ea de organizaÅ£ii ÅŸi instituÅ£ii centrale ÅŸi locale diverse, care se ocupă cu asigurarea ordinii ÅŸi securităţii sociale, politice ÅŸi economice a unei comunităţi naÅ£ionale date.
AdministraÅ£ia este una din instituÅ£iile publice care compun statul ÅŸi este formată, la rândul ei, din alte instituÅ£ii ÅŸi organisme permanente, cum ar fi: Banca Centrală, PoliÅ£ia, AdministraÅ£iile Financiare, etc., adică totalitatea puterilor de guvernământ asupra unui teritoriu, fără dreptul de a dispune de acesta. Astfel că, noÅ£iunea de „administraÅ£ie publică” se poate înÅ£elege făcând conexiunea între cele menÅ£ionate anterior cu adjectivul „public, -ă” care arată apartenenÅ£a unei colectivităţi sau provenienÅ£a de la o colectivitate.
Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localităţi, ÅŸ.a. sunt organe de stat competente să ia măsuri ÅŸi să emită dispoziÅ£ii cu caracter obligatoriu; ele sunt autorităţi ale administraÅ£iei publice însă diferă prin competenÅ£a teritorială care poate fi extinsă pe întreg teritoriu naÅ£ional sau pe teritoriul unităţii administrative unde au fost alese. Trebuie menÅ£ionat faptul că atribuÅ£ia este prerogativă recunoscută unui organ, compartiment sau persoană iar ansamblul lor compune competeÅ£a unui organ, compatriment funcÅ£ional sau persoane.
CompetenÅ£a teritorială este unul din cele două criterii clasificatoare ale organelor executive, a căror totalitate formează un sistem constând în organizarea executării ÅŸi executarea în concret a actelor normative numit activitatea executivă. În unele state sistemul de organe compus din guvern ÅŸi din întregul aparat administrativ, în frunte cu ÅŸeful statului formează puterea executivă care coexistă alături de celelalte puteri organizate în stat, ÅŸi anume legiuitoare ÅŸi judecătorească. Fiecare organ executiv are o competenţă determinată de totalitatea atribuÅ£iilor autorităţilor administraÅ£iei publice, ale unor compartimente din structura acestora sau persoane ÅŸi limitele exercitării lor. După criteriul competenÅ£ei materiale, organele executive se clasifică în organe cu competenţă generală ÅŸi organe de specialitate, iar din punct de vedere al competenÅ£ei teritoriale distingem între organele centrale ÅŸi cele locale.
Ca sistem de organizare administraÅ£ia publică cuprinde o multitudine de părÅ£i componente cu denumiri, cu servicii, atribuÅ£ii ÅŸi activităţi diferite. Legătura sistemului administraÅ£iei publice cu puterea executivă se face prin guvern, ministere si celelalte organe ale administraÅ£iei publice centrale. La rândul său administraÅ£ia publică centrală are în teritoriu diferite organe deconcentrate care organizează executarea legii in unităţile administrativ teritoriale sau în unităţi administrative speciale (căi ferate, armata) în legătură cu domeniul specific de activitate.
Sistemul administraÅ£iei publice mai cuprinde si organele administraÅ£iei publice locale, respectiv consiliile comunale, consiliile orăşeneÅŸti ÅŸi consiliile judeÅ£ene, care sunt compuse din consilieri aleÅŸi prin vot universal, egal, direct, secret ÅŸi liber exprimat, în condiÅ£iile stabilite de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.
Consiliile constituite astfel organizează serviciile publice ale comunei, oraÅŸului sau a judeÅ£ului printr-un aparat propriu, format din funcÅ£ionari publici de conducere si de execuÅ£ie. Aceste organe ale administraÅ£iei publice locale sunt descentralizate pe baza principiului autonomiei locale. Acest principiu ocupă un loc prioritar între celelalte principii pe care se bazează administraÅ£ia publică locală în unităţile administrativ teritoriale, respectiv in judeÅ£e, oraÅŸe si comune. Prin aceste dispoziÅ£ii legale Statul român recunoaÅŸte că în interiorul sau colectivităţile locale se administrează prin aleÅŸii săi ÅŸi prin forÅ£ele proprii, dar sub controlul jurisdicÅ£ional al legalităţii din partea autorităţilor statale.
DistincÅ£ia dintre administraÅ£ia publică centrală ÅŸi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competenÅ£a teritorială ÅŸi materială a organelor ce compun administraÅ£ia publică ÅŸi natura interesului pe care îl promovează. Prin urmare, administraÅ£ia publică centrală îÅŸi exercită competenÅ£a teritorială la nivelul întregului teritoriu naÅ£ional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Însă dacă privim dintr-o altă perspectivă, organele ce compun administraÅ£ia publică centrală dispun fie de o competenţă materială generală, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Desigur mai e ÅŸi promovarea interesului, care poate fi general-naÅ£ional, evident de către administraÅ£ia centrală, sau al localităţii respective, de către administraÅ£ia publică locală.
Autorităţile administraÅ£iei publice prin care se realizează autonomia locală în comune ÅŸi oraÅŸe sunt consiliile locale, comunale ÅŸi orăşeneÅŸti, ca autorităţi deliberative, ÅŸi primarii, ca autorităti executive. Consiliile locale ÅŸi primarii se aleg în condiÅ£iile prevăzute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale ÅŸi primarii funcÅ£ionează ca autorităţi ale administraÅ£iei publice locale ÅŸi rezolvă treburile publice din comune ÅŸi oraÅŸe, în condiÅ£iile legii.
În fiecare judeÅ£ se constituie un consiliu judeÅ£ean, ca autoritate a administraÅ£iei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale ÅŸi orăşeneÅŸti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeÅ£ean. Consiliul judeÅ£ean este ales în condiÅ£iile Legii privind alegerile locale. AleÅŸii locali sunt primarul, consilierii locali ÅŸi consilierii judeÅ£eni. În asigurarea liberului exerciÅ£iu al mandatului lor aceÅŸtia îndeplinesc o funcÅ£ie de autoritate publică, beneficiind de dispoziÅ£iile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcÅ£ie ce implică exerciÅ£iul autorităţii de stat.
Consiliul local are iniÅ£iativă si hotărăşte, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenÅ£a altor autorităţi publice, locale sau centrale.
Consiliul local are următoarele atributii principale:
§           alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileste, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
§           aprobă statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
§            avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-socială, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteană, regională, zonală si de cooperare transfrontalieră, în conditiile legii;
§            aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, în conditiile legii;
§           aprobă, la propunerea primarului, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
§           administrează domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
§           instituie normele orientative pentru regiile autonome sau societăţiile comerciale pe care le înfiinÅ£ează;
§           asigură buna funcÅ£ionare a serviciilor de gospodărie comunală, transport local, reÅ£ele edilitare;
§           organizează activitatea serviciilor publice în condiÅ£ii de operativitate ÅŸi eficienţă;
§           participă la realizarea măsurilor de protecÅ£ie socială;
§           asigură libertatea comerÅ£ului ÅŸi a concurenÅ£ei loiale, încurajează libera iniÅ£iativă, în condiÅ£iile legii;
§           înfinÅ£ează noi instituÅ£ii de binefacere de interes local;
§           organizează târguri, pieÅ£e, oboare, locuri ÅŸi parcuri de distracÅ£ii;
Consiliul local exercită ÅŸi alte atribuÅ£ii stabilite prin lege.                                    
O autoritate deliberativă a administraÅ£iei publice locale - consiliul judeÅ£ean - este constituită, evident, la nivel judeÅ£ean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale ÅŸi orăşeneÅŸti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeÅ£ean. Consiliul judeÅ£ean este compus din consilieri aleÅŸi prin vot universal, egal, direct, secret ÅŸi liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Această caracteristică determină ca la nivelul judeÅ£ean consiliul să aibă o competenţă restrânsă, referitoare la exerciÅ£iul următoarelor atribuÅ£ii principale:
§           coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor de interes judeÅ£ean;
§           organizează ÅŸi conduce serviciile judeÅ£ene ÅŸi aprobă regulamentele de funcÅ£ionare a acestora;
§           adoptă bugetul judeÅ£ean ÅŸi contul de încheiere a exerciÅ£iului bugetar;

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 1853 ori

nota totala 7

autor: danut


Inscriere in newsletter

Referate facultate (165)

Ultimele cautari