TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Sarcina nasterea si dezvoltarea copilului pana la varsta prematura - Biologie

O1 – sarcina: să definesc noÅ£iunea de sarcină ÅŸi                                                                
          tipurile ei; sarcina ÅŸi diabetul.
            
O2fătul: să lămuresc noţiunea de făt.
O3naşterea: să explic noţiunea de naştere.
O4dezvoltarea copilului.
O5adolescenţa şi pubertatea.
O6sânul: evoluÅ£ia lui pe parcursul vieÅ£ii.
         
        
       
        Sarcina ÅŸi naÅŸterea.



Pentru dezvoltarea unui copil sunt necesare 9 luni. În timpul acestei perioade, pîntecul mamei creÅŸte: aceasta reprezintă sarcina. La sfîrÅŸitul celor nouă luni femeia naÅŸte: copilul vine pe lume. Cînd sarcina evoluează bine, viitoarea mamă duce o viaţă activă, obiÅŸnuită; cu toate acestea, ea trebuie să aibă grijă să se hrănească bine, să evite fumatul, alcoolul, ca ÅŸi majoritatea medicamentelor, care constituie substanÅ£e toxice pentru viitorul copilului.

ViaÅ£a copilului în pîntecul mamei.

În toată perioada sarcinii, schimburile dintre mamă ÅŸi copil se realizează prin intermediul placentei ÅŸi cordonului ombilical.
Placenta este complet formată la trei luni de la fecundare. Este constituită din celule ale mucoasei uterine materne (endometrul) ÅŸi din celule coriale. Placenta uneÅŸte mucoasa uterină cu fătul prin intermediul cordonului ombilical. Acesta este străbătut de o venă ÅŸi două artere. Arterele ombilicale transportă substanÅ£e nutritive ÅŸi oxigen de la mamă, iar vena ombilicală transportă produÅŸi reziduali ÅŸi dioxidul de carbon în organismul matern, de unde se elimină.
Sarcina este divizat
ă în simestre (perioade de trei luni în viaÅ£a embrionului ÅŸi a fătului):
   I simestru
După ce a avut loc fecundaÅ£ia, oul fecundat s-a divizat pentru a forma o mică sferă de celule, care pluteÅŸte în uterul mamei, (organ muscular, cavitar unde se va dezvolta viitorul copilului denumit embrion). În a 7-a zi după fecundaÅ£ie, micuÅ£a sferă formată din celule, se fixează pe peretele uterin; acesta constituie nidaÅ£ia oului.
   Săptămîna a 2-a: Începe formarea celulelor sanguine ÅŸi diferenÅ£ierea celulelor cardiace.
   Săptămîna a 3-a: modificările hormonale determină îngroÅŸarea endometrului ÅŸi vasele sanguine din el hranesc blastocistul.
   Săptămîna a 4-a: sacul amniotic este bine dezvoltat. Embrionul ÅŸi, mai
tîrziu fătul, vor fi adăpostiÅ£i în el pe tot parcursul sarcinii, suspendaÅ£i cinfirtabil în lichidul amniotic, la o temperatură
constantă ÅŸi protejaÅ£i împotriva ÅŸocurilor. Inima începe deja să bată la început neregulat, dar în curînd cu un ritm regulat ÅŸi mai rapid decît cel al mamei. Coloana vertebrală ÅŸi sistemul nervos încep să se formeze în embrion, care are acum în jur de    7 mm în lungime.
   Săptămîna a 5-a: Se formează primele organe. Capul creÅŸte, adăpostind
creierul în dezvoltare, care este legat de măduva spinării rudimentară. BraÅ£ele ÅŸi picioarele apar ca mici muguri, iar inima ÅŸi sistemul circulator sunt bine conturate.
Vasele sanguine ale embrionului se unesc cu cele ale placentei în dezvoltare pentru a forma cordonul ombilical.
În interiorul embrionului, acum în lungime de 10 mm, a început să se formeze sistemul digestiv, începînd cu stomacul ÅŸi părÅ£i din intestin. DeÅŸi nu există o faţă propriu-zisă, există mici depresiuni în care se vor forma ochii ÅŸi urechile. Gura ÅŸi maxilarele sunt la începutul formării, iar sistemul nervos ÅŸi coloana vertebrală continuă să se dezvolte.
   Săptămîna a 6-a: Dezvoltarea capului se accelerează. PărÅ£ile interne ale urechilor ÅŸi ochilor sunt în continuă formare (ultimii, acoperiÅ£i cu tegumentul ce va forma pleoapele). Începe dezvoltarea narilor. Creierul ÅŸi măduva spinării sunt aproape formate. Dezvoltarea sistemelor digestiv ÅŸi urinar continuă, deÅŸi ficatul ÅŸi rinichii nu sunt capabili să functioneze. Mugurii membrelor au crescut ÅŸi este posibilă observarea rudimentelor mâinilor ÅŸi picioarelor.
   Săptămîna a 7-a: Acum încep să se dezvolte umerii, coatele, genunchii,
bazinul ÅŸi plămînii. La sfîrÅŸitul săptămînii a 7-a embrionul are lungimea de 40 mm.
   Săptămîna a 9-a: Se separă degetele. Între timp se formează sistemul
digestiv.
La vîrsta de 2 luni – se formează cavităţile oculare, acoperite cu un tegument din care se vor forma pleoapele. De asemenea, apar urechile, coloana vertebrală, gâtul ÅŸi muÅŸchii. Apare pielea, iar capul se spleacă înainte. Embrionul începe să-ÅŸi miÅŸte mâinile ÅŸi picioarele.
Cu ajutorul unor aparate care amplifică sunetul putem auzi bătăile cardiace ale fătului, dar mai sunt necesare şapte luni pentru a se naşte.
Din acest moment embrionul poartă numele de făt.
Începând cu a 2-a lună de gestaÅ£ie, embrionul se dezvoltă foarte rapid. Până acum el ocupa cavitatea uterină, de acum înainte, însă, uterul se va destinde pentru a face loc fătului, sacului amniotic ÅŸi placentei. Abdomenul mamei se va mări din ce
în ce mai mult.
În săptămânile urmatoare se dezvoltă organele interne ale fătului. Încep să se formeze muÅŸchii ÅŸi unghiile, iar părul începe să crească. Fătul începe să dea din mâini ÅŸi picioare din ce în ce mai puternic.
Cu ajutorul ultrasunetelor, în a 12-a săptămână, mama poate vedea o
imagine a colului. Ultrasunetele sunt unde radio cu frecvenţă foarte mare, care pot produce o imagine pe un ecran. Metoda este folosită de către medici pentru a se asigura că fătul se dezvoltă normal. De asemenea se poate afla sexul copilului.
   În săptămâna a 14-a, deÅŸi este foarte mic, fătul este format în întregime: are 12 centimetri lungime ÅŸi cîntăreÅŸte aproape 135 de grame.
   Începând cu luna a 5-a, mama poate simÅ£i miÅŸcările fătului. El deschide ÅŸi închide ochii ÅŸi poate să-ÅŸi strângă pumnii. Doarme ÅŸi se trezeÅŸte des ÅŸi chiar sughite !
   Luna a 7-a: fătul aude. Se miÅŸcă mai puÅ£in deoarece are mai puÅ£in loc
în uter. Măsoară 42 cm ÅŸi cântăreÅŸte 1,5kg.
   Luna a 8-a: Fătul se întoarce cu capul în jos ÅŸi fesele în sus, poziÅ£ie care în general o va păstra până la naÅŸtere. Puful fin cade ÅŸi este înlocuit cu o substanţă grasă, protectoare. Măsoară 47cm ÅŸi cîntăreÅŸte 2, 5 kg.
   Luna a 9-a: Plămânii sunt gata ÅŸi functionează. Pielea este netedă. Oasele craniului nu se vor suda decât după naÅŸtere. Fătul măsoară 50 cm ÅŸi cântăreÅŸte în jur de 3, 2 kg. E pregătit să vină pe lume. Se spune despre un copil că e prematur dacă acesta se naÅŸte înainte de luna a 8-a.


NaÅŸterea.

În momentul naÅŸterii, uterul se contractă din ce în ce mai tare: începe travaliul. Treptat, cervixul - capătul inferior al uterului – se lărgeÅŸte din ce în ce mai mult. După 12 ore (această perioadă de timp este diferită de la o femeie la alta) ajunge la un diametru de 10cm.
Începe a doua fază care, de obicei, durează o oră. ContracÅ£iile tot mai puternice împing bebeluÅŸul prin cervix ÅŸi vagin spre exterior. Alte contracÅ£ii elimină placenta. Din momentul în care iese, copilul începe să Å£ipe; plămînii i se umplu cu aer pentru prima dată. DeÅŸi va avea nevoie de îngrijire ÅŸi protecÅ£ie timp de multi ani, bebeluÅŸul poate trăi liber.
Cordonul ombilical măsoară ceva mai mult de un centimetru în diametru
ÅŸi are o lungime de 60cm. După naÅŸtere el trebuie să fie tăiat, formând ombiliculul bebeluÅŸului. Cunoscând funcÅ£ia vitală a placentei ÅŸi ÅŸtiind că viaÅ£a embrionului ÅŸi a fătului se datorează sângelui matern, putem înÅ£elege cât  de importantă este sănătatea femeii în timpul sarcinii.

Igiena şi măsurile de precauţie.

Deoarece primul trimestru este perioada în care are loc formarea organelor esenÅ£iale ale fătului, este important pentru mamă să evite orice ar putea produce malformaÅ£ii fetale. Medicul trebuie consultat înainte de administrarea oricăror medicamente ÅŸi toate femeile sunt sfătuite să renunÅ£e la fumat ÅŸi alcool, de îndată ce sunt gravide.
Înainte de a rămâne gravidă, o femeie trebuie sa fie sigură că este imună la rubeolă ÅŸi, daca nu este, să se vaccineze împotriva acesteia. Contractarea rubeolei pe timpul sarcinii poate duce la naÅŸterea unui copil cu malformaÅ£ii grave.
Este important pentru mamă să consulte medicul pentru un examen fizic,
meticulos ÅŸi pentru stabilirea unui program de îngrijire prenatală.
Controlul creşterii fătului reprezintă o parte importantă a acestuia. Metodele utilizate pentru aceasta variază de la o simplă măsurare a uterului matern la examinarea cu ultrasunete.
Măsurarea cu regularitate a presiunii arteriale şi testele de urină ajută la evaluarea periodică a stării de sănătate a mamei.
   II semestru
În timpul celui de-al doilea trimestru, mama va începe să simtă miÅŸcările fetale în special înainte de a adormi.
Multe femei observă ca au nevoie de o cantitate mai mare de lichid decât de obicei, iar unele ar putea avea nevoie de un supliment de fier penru a ajuta procesul de producere a celulelor sanguine.
Până în săptămâna a 20- a, glandele mamare sunt pregatite pentru alimentarea la sân. Unele femei observă ca mameloanele produc un fluid
galbui numit colostru, dar aceasta nu se întâmplă în toate cazurile ÅŸi cele la care nu apare nu ar trebui să fie îngrijorate asupra capacităţii lor de a alimenta la sân.

 

Sarcina extrauterină

 

Sarcină care se dezvoltă în afara cavităţii uterine. O sarcină extrauterină (S.E.U.) apare cam în 2% din sarcini.

 

DIFERITE TIPURI DE SARCINÄ‚ EXTRAUTERINÄ‚. În 96% dintre cazuri, oul se implantează în trompa lui Fallopio (sarcină tubară). Alte localizări, mai rare, tuboovariene sau peritoneale (în cavitatea abdominală).
FACTORI DE RISC. Factorii de risc care explică creÅŸterea frecvenÅ£ei sarcinilor extrauterine se grupează în mai multe categorii.
â–  FrecvenÅ£a crescândă a bolilor cu transmitere sexulală (B.T.S.) este un factor important: un antecedent de infecÅ£ie multiplică de 6 ori riscul de sarcină extrauterină prin suprimarea cililor care, în mod normal, tapetează trompa ÅŸi facilitează deplasarea ovului.
â–  Steriletul, deÅŸi atât de eficace în calite de contraceptiv, creÅŸte de 3 ori riscul de sarcină extrauterină în raport cu metodele de contracepÅ£ie orală. Steriletele conÅ£inând progesteron cresc riscul de 6-7ori. Acest risc, care creÅŸte după doi ani de utilizare a steriletului, este reversibil atunci când steriletul este îndepărtat. În schimb, steriletele nu cresc frecvenÅ£a sarcinilor extrauterine în raport cu o populaÅ£ie de femei care nu folosesc contracepÅ£ia.
â–  Tutunul este un factor de risc de sarcină extrauterină; cu cât o femeie fumează mai mult, cu atât creÅŸte riscul.
â–  Vârsta mamei este o problemă: riscul este de 2 ori mai mare  pentru femeile între 35 ÅŸi 39 ani ÅŸi aproape de 4 ori mai mare peste vârsta de 40 ani.
â–  Chirurgia sterilităţii, chiar dacă restabileÅŸte permeabilitatea unei trompe, lasă în mod obligatoriu cicatrice ÅŸi nu repară leziunile preeexistene ale mucoasei.
â–  ProcreaÅ£ia asistată medical, adică fecundaÅ£ia în vitro ÅŸi transferul intratubar al gameÅ£ilor (constând în introducerea spermatozoizilor ÅŸi ovulului într-o trompă), creÅŸte de două ori riscul unei sarcini extrauterine.
■ Alţi factori de creştere a frecvenţei sarcinilor extrauterine micropillulele (contraceptive orale slab dozate) şi faptul de a fi avut deja un astfel de tip de sarcină.

 

SIMPTOME ÅžI SEMNE. O sarcină extrauterină se manifestă prin dureri abdominale ÅŸi hemoragii uterine survenind după o întîrziere a fluxului menstrual între 3 ÅŸi 6 săptămâni, în general. În fapt, oul se dezvoltă într-un Å£esut care nu este făcut pentru a-l primi ÅŸi pe care îl întinde. Atunci când oul este grefat în ampula tubară, sarcina poate să continue mai mult timp, embrionul putând să-ÅŸi continue dezvoltarea în abdomen.
        

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 231 ori

nota totala 6.82

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1283)

Ultimele cautari