TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

VALOAREA NUTRITIVA SI TERAPEUTICA A VITAMINELOR - Biologie

VALOAREA NUTRITIVA SI TERAPEUTICA A VITAMINELOR.
BOLI CAUZATE DE CARENTA UNOR VITAMINE

 

 

          In ultima vreme auzim tot timpul de vitamine si de felul cum acestea ne influenteaza viata. Dar ce sunt cu adevarat vitaminele? Ele sunt substante organice cu rol absolut necesar in reglarea proceselor vitale, dar nu hranesc in mod direct organismul. Majoritatea vitaminelor sunt substante pe care organismul nu le poate forma el insusi. Cele mai multe dintre ele sunt luate din hrana, fie gata prelucrate ca vitamina, fie sub forma unor provitamine. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proporţii de câteva miligrame pe zi. Diferenţa intre acestea si minerale este faptul ca vitaminele sunt distruse de temperaturi ridicate in timp ce mineralele nu sunt. Multe vitamine sunt instabile si se pot pierde in timpul preparării mâncării.
          La începutul secolului XX, mulţi nutritionisti erau preocupaţi in principal de calorii, care erau considerate ca fiind factorul principal al unei diete. Totuşi cativa pionieri in cercetare, precum Lunin sau Hopkins au descoperit prin experimente ca animalele, care au fost supuse unei diete purificate sau inadecvate, au dezvoltat unele deficiente sau boli, care puteau fi tratate sau prevenite cu mici cantitati din anumite alimente sau extracte. Efectul benefic al acestor suplimente s-a datorat, după cum a fost arătat, prezentei unor substanţe nutritive nedescoperite pana atunci, existente in ficat, in legume si in alte alimente „protectoare”. Experimentele au dus la descoperirea acestor substanţe, a vitaminelor si necesitatea lor pentru viata animala.  Studiile experimentale au dat posibilitatea oamenilor de stiinta sa extragă vitaminele din alimente, sa le purifice, pentru a putea sa le studieze structura chimica. Acest lucru a dus la sintetizarea si producerea vitaminelor la scara industriala. Aceste vitamine sintetice sunt identice din toate punctele de vedere cu cele prezente in alimente; ele sunt folosite ca medicamente pentru a preveni carentele, ca ingrediente ale unor alimente pentru a le imbogati valoarea nutriţionala si ca aditivi in nutreţul animalelor, cerute de fermele de animale.
          Vitaminele au fiecare are un rol absolut precis in care nu pot fi înlocuite. După proprietatile si modul lor de acţiune, vitaminele pot fi impartite in doua mari grupe: cele solubile in grăsimi si cele solubile in apa. Vitaminele solubile in grăsimi, A,D,E si K, se dizolva in solvenţi precum benzina, eterul sau grăsimi iar cele solubile in apa, nu pot fi dizolvate in grăsimi ci doar in apa sau in solvenţi de genul alcoolului. Acesta clasificare ne ajuta sa intelegem anumite lucruri. De exemplu vitaminele solubile in grăsimi ale laptelui se regăsesc si in smântâna, iar cele solubile in apa raman in laptele degresat.

          Atenţia asupra aprovizionării dietei cu suficiente vitamine a devenit o necesitate in viata moderna urbana. Consumarea mâncărurilor foarte rafinate a crescut in ultimii ani. Prin imbogatirea unor alimente importante cu vitamine si prin imbunatatirea procedeelor de preparare si păstrare a acestora, a devenit posibila creşterea calitatii condiţiilor de hrana a individului mediu, in comparaţie cu cel de acum un secol. In plus bolile cauzate de carenta de vitamine, care erau foarte frecvente acum 60 de ani au devenit rare datorita cunoaşterii si disponibilitatilor vitaminelor.

          Vitamina A propriu-zisa se gaseste in alimentele de origine animala( ulei de peste, unt, frişca, smântâna, lapte gras, brânzeturi grase, ficat, galbenuse de ou). In alimentele de origine vegetala ea se gaseste in forma de provitamina A (ştevie, urzica, spanac, lăptuci, morcovi, sfecla roşie, ridichi, precum si unele fructe: cireşe, piersici, caise) si in cereale: porumb. Aceasta se păstrează in legume chiar după murare, congelare sau sterilizare.
          Rolul vitaminei A este de a stimula creşterea, de a favoriza procesele de apărare a pielii si mucoaselor contra infecţiilor si de a mijloci adaptarea vederii la întuneric. Spre exemplu ea ajuta la combaterea acneei si menţine chiar si starea de sănătate a dinţilor si parului, combate ridurile. Copiii, adolescenţii, femeia însărcinata si care alăptează au nevoie de un plus de vitamina A.

          XEROFTALMIA. De-a lungul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX, boala numita xeroftalmie sau ochi uscaţi era deseori întâlnita la copii malnutriti si mai ales in perioadele de foamete. La aceasta boala glandele lacrimare se usucă si suprafaţa ochiului devine ceţoasa si opaca. Putea apărea si o infecţie care producea afecţiuni permanente sau chiar orbirea. In 1904 doctorul japonez Mori a recomandat ca boala sa fie tratata cu ulei de ficat de cod sau cu ficatei de pui, dar importanta acestei observaţii nu a fost recunoscuta in acea vreme si in timpul Primului război mondial datorita carentei de vitamina A acesta boala a fost larg răspândita in rândul copiilor danezi. In mod ironic, aceasta a fost un rezultat al faptului ca danezii exportau untul in Marea Britanie, unde era cumpărat la un preţ mare din cauza crizei de alimente din timpul războiului si copiii danezi primeau doar margarina si lapte degresat – produse ce nu conţin vitamina A. După ce s-a dovedit cauza acestei boli guvernul danez a luat masuri pentru limitarea exportului de unt, ceea ce a dus la o scădere drastica a cazurilor de xeroftalmie.

Vitamina B1 favorizează creşterea. Este factor de nutriţie necesar bunei funcţionari a sistemului nervos, a inimii si a tubului digestiv. Se gaseste in cantitate mare in drojdia de bere uscata, numita „drojdia fortifianta”, in fulgii de germeni si taratele de grâu, in ciuperci, legume uscate si nuci. Se mai gaseste in ficat, rinichi si carnea slaba de porc. Ea face parte din categoria vitaminelor solubile in apa si se pierde prin fierbere. In acelasi timp ce celelalte acţiuni fiziologice ea previne si răul de mare sau de avion.
BERIBERI. Acesta boala a fost atât de răspândita in tarile orientale incat a devenit cea mai mare boala a lumii acum o suta de ani. Aceasta boala afectează sistemul nervos, iar efectele ei constau in slăbiciune, pierderea apetitului, oboseala, nervozitate, paralizie, dureri, umflarea membrelor datorate acumulării de fluide. Inima se mareste si isi incetineste bataile, iar intestinul gros isi pierde tonusul. Mortalitatea este ridicata. Deoarece aceasta boala a fost des întâlnita in rândul marinarilor japonezi, medicul Tataki a arătat ca boala putea fi prevenita prin schimbarea dietei marinarilor cu una formata dintr-un amestec de carne si legume. Cercetările din anii 1890 au arătat ca boala era cauzata de folosirea exclusiva a orezului decorticat si chiar aceste coji îndepărtate vindeca boala. Ceea ce de fapt cauza aceasta boala este carenta vitaminei B1, cea care se gaseste in aceste coji.
Vitamina B2  joaca un rol deosebit in mecanismul vederii, menţinerea integritatii pielii si mucoaselor, având un rol important in arderea glucidelor. Alimentele de origine animala care au un conţinut bogat in vitamina B2 sunt rinichiul, ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peste, icrele, zerul de lapte si albuşul de ou. Alimentele de origine vegetala bogate in vitamina B2 sunt: papadia, urzicile, spanacul, fasolea verde, ardeiul gras, caisele, capsunile, strugurii, prunele si caisele uscate. Aceasta imbunatateste starea de sănătate a parului, unghiilor si previne crampele musculare, carenta acesteia ducând la unghii sfărâmicioase si casante si par tocat.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 184 ori

nota totala 7.08

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales