TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Surse de energie ale corpului uman - Chimie

 

 

1.     O nutriţie  sãnãtoasã intr-un corp sanatos

 

Orice organism viu este un sistem energetic. Cantitatea de energie primită de la mediu este egală cu cantitatea de energie consumată, plus acumulările. Dacă acumulările sunt pozitive atunci acest organism va creşte în greutate, dacă acestea sunt negative va scădea în greutate. Intr-un organism sănătos este de dorit ca acumulările să se menţină constante în timp.

Asemenea motorului de automobil, care, pentru a funcţiona are nevoie de carburanţi (furnizează energie), lubrifianţi (protejează motorul şi asigură ungerea) şi apă (asigură răcirea) şi organismul omului, pentru a funcţiona are nevoie de sursă de energie (care este asigurată de alimente), de substanţe de protecţie (asigurate de vitamine, săruri minerale, fier, iod, acizi graşi nesaturaţi, etc.), de substanţe de răcire (apa).

         Dacă motorul nu poate funcţiona decât în limita carburantului disponibil, nici omul nu poate munci decât în măsura în care dispune de energia chimică furnizată de hrana absorbită. Omul are nevoie nu numai de energie sub forma de alimente, ci şi de lichide pentru a mentine bilanţul hidric la

nivelul normal. Consumul mediu de apă este evaluat la 35g/kg de greutate corporală (sau 2-2,5l/zi).

         Apa continută în alimente sau absorbită sub formă de băutură este eliminată în mod permanent prin rinichi şi glandele sudoripare. Ceea ce corpul elimină nu este niciodată apă pură, ci intotdeauna un lichid incărcat cu deşeuri (uree, clorură de sodiu şi diverşi alţi metaboliţi). Prin transpiraţie, pe vreme rece, se evaporă 250-1700 g apă. În cazul unei munci fizice dificile, prestată pe vreme uscată şi caldă, cantitatea de transpiraţie poate atinge chiar 10-15 l în 24 ore. Pe această cale, organismul combate de fapt supraîncălzirea. Pentru evaporare se consumă o cantitate de căldură de 600 calorii pentru 1 l de sudoare. Dacă această căldură ar fi toată furnizată de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10°C.
Cu toate ca hrana conţine o importantă cantitate de lichid (de exemplu, carnea 70-80%; painea 43%, fructele 85%; cartofii 78%; pastele făinoase 14%) aceasta nu este suficientă şi trebuie completată, în funcţie de necesitaţile individuale, cu 0,5-1 litru de lichid şi chiar cu 1,5-2 litri în anotimpul cald când pierderile de apă prin transpiraţie sunt mai ridicate. Băuturile digestibile, cum sunt ceaiul, cafeaua sau supa, sunt indicate în acest scop.

            Un regim alimentar raţional cere ca substanţele nutritive să fie alcătuite dintr-o lista variată de alimente, iar rationalizarea regimului alimentar presupune şi o justă repartizare pe mese a hranei zilnice.

Cunoasterea surselor şi consumului de energie în organismul omului a principiilor alimentare, a fenomenelor  fiziologice şi a alimentaţiei prezintă o mare insemnătate pentru alegerea soluţiilor celor mai pertinente.

Degradarea moleculelor organice menţine constantă cantitatea de energie necesară corpului uman: aceasta cantitate variază cu varsta, sexul şi efortul depus de individ.
               
Categoria
    Aportul energetic           
Copil (1-3 ani)
          1270 kcal
Copil (4-9 ani)
          1750 kcal
Baiat (10-12 ani)
          2190 kcal
Fata (10-12 ani)
          1950 kcal
Adolescent (13-19 ani)
          2680 kcal
Adolescenta (13-19 ani)
          2140 kcal
Barbat adult
          2700 kcal
Femeie adulta
          2000 kcal
Persoana în varsta
De la 1500 pana la 2100 kcal

Tabelul 1. Variaţia energiei

                                                           

Cui  se datorează aceste variaţii ale cantităţii necesare de energie?

La copil aportul energetic variaza cu varsta. El depinde în mod egal de viteza de crestere a copilului şi de activitatea fizica a acestuia. Variatia aportului în timpul cresterii se datoreaza formarii de tesuturi ale organismului.

La persoanele în varsta nevoia de energie este influentata şi de diminuarea fortei masei musculare şi reducerea activitatilor fizice.

            Diferenta dintre barbati şi femei este ca la barbati nevoia de energie este mai putin importanta pentru ca masa de tesut adipos este de cele mai multe ori mai mica decat la femei deci şi energia necesara pentru arderea acestor grasimi este mai mica.

 

2.     Glucide, lipide şi proteine

 

Functionarea celulei pretinde o anumita energie, o cantitate variabila necesara indeplinirii functiilor acesteia. Exista diferite forme de stocare a energiei. Aceste surse, care sunt alcatuite în mare parte din alimente,  permit furnizarea continua de energie catre toate celulele corpului.

Energia este preservata sub forma de:

·        Glucide (hidratii de carbon) – se gasesc în muschi şi în ficat – constituie elementele principale ale alimentatiei vegetariene. Constituentul de baza este glucoza. Toti hidratii de carbon trebuie sa se descompuna în glucoza, pentru ca intestinul sa-I poata asimila.

Glucoza în sine este, deci, hidratul de carbon care cel mai bine asimilat şi care degaja o cantitate importanta de energie.

Masurarea valorii energetice a glucozei. Aceasta se va face pe baza principiului calorimetriei. Se va pune o cantitate mica de glucoza în calorimetru şi este arsa permitand astfel masurarea caldurii eliberate prin arderea ei.

C6H12O6 + 6O2 → 6CO2 + 6H2O

            Energia eliberata:  (2860 + 0) – (0+0)=2860 Kj

            Reactia de oxidare elibereaza în totalitate energia continuta de glucoza, pentru ca produsii de reactie (O2 şi CO2) au energia nula. Un mol de glucoza elibereaza 2860 kj,dar μ C6H12O6= 180g/mol de unde rezulta ca 1 gram glucide = 2860/180 = 17Kj. Prin calcul asemantor rezulta:

                       
1 g de glucide
17 Kj
1 g de proteine
17 Kj
1 g de lipide
38 Kj
                                    Tabelul 2. Valorile energetice

 

Zahãrul constituie unul din alimentele de bazã ale omului. Valoarea lui alimentarã este datã de cantitatea mare de energie pe care o produce în organism şi de rapiditatea şi gradul în care se asimileazã. În timp ce 1 kg de pâine neagrã asigurã organismului 2200 de calorii, iar 1 kg de carne de vacã 1500 de calorii, un kilogram de zahãr asigurã circa 4000 calorii. In organism zahãrul se asimileazã în numai 15 minute de la consumare, în timp ce la alte alimente asimilarea se produce dupã 60 - 90 de minute.

Amidonul care se afla în toate vegetalele şi în produsele care  provin din ele (cereale, faina, paine, paste alimentare), precum şi în ficat, intr-o combinatie chimica identica, este format din mai multe zaharuri de baza legate chimic.

            Celuloza este elementul mai mult sau mai putin rigid al vegetalelor. Ea nu se gaseste numai în lemn ci şi în partile fragede ale plantei. Celuloza inveleste substanta moale, adesea lichida, pe care o contine celula. Desi celuloza este un hidrat de carbon, ea nu are valoare nutritiva, constituind o substanta balast. 

·        Lipidele (grasimile) sunt substante organice produse atat în regnul animal – il stocheaza în tesutul subcutant, în epiploon sau în jurul organelor interne – cat şi în ce vegetal – plantele il acumuleaza în jurul elementelor  reproducatoare. Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari în alimentatie, medicina, industrie.

Valoare energetica a lipidelor este de doua ori mai mare decat a proteinelor şi a glucidelor.  Ele se descompun din acizi grasi şi glicerina. Bila transforma grasimile insolubile în grasimi solubile prin descompunerea acizilor grasi, conditie indispensabila a trecerii lor în sange.

 

Tabel 3. Continutul de substanta de rezerva în semintele oleaginoase şi amidonoase

Seminte
Specia vegetala
Lipide
Glucide
Oleaginoase
Floarea soarelui
45-55
10

 

Nuci de cocos
65
12

 

Ricin
60-65
15
Amidonoase
Boabe grau
1.8
69

 

Boabe mazare
1.9
53

 

Boabe orez
1.3
77

 

·        Proteinele sunt, din punct de vedere chimic, compusi macromoleculari naturali, cu structura polipeptidica, care prin hidroliza formeaza α-amino acizi. Ele contin pe langa carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu şi halogeni. Denumirea de proteine vine din limba greaca, proteias insemnand primar. Alaturi de glucide şi lipide, ele furnizeaza energie pentru organism, dar ajuta şi la refacerea tesuturilor lovite. Proteinele au deci un rol plastic important. Pe langa acestea, ele intra în structura tuturor celulelor, şi ajuta la cresterea şi refacerea acestora. Unii hormoni contin proteine, acestea avand  rol în reglarea activitatii organismului. Patricipa la formarea anticorpilor, ajutand la debarasarea de toxine şi microbi. Formarea unor enzime şi fermenti necesita prezenta proteinelor, şi nu în ultimul rand, ele participa la formarea dioxidului de carbon, a apei, prin aportul energetic rezultat din arderea lor.

Alimentatia zilnica contine un amestec de aminoacizi. Din acest amestec, majoritatea aminoacizilor pot fi sintetizati de organism, dar 8 dintre ei pot fi introdusi în organism numai prin alimentatie.

            Prin alimentatie, în organism sunt introduse proteine ce provin din 2 surse: vegetala şi animala. Cele de origine animala (carne, lapte, oua), care sunt indispensabile intr-o alimentatie rationala, prezinta avantajul ca sunt bogate în proteine, dar, dezavantajul ca sunt scumpe, se realizeaza cu un consum mare de produse vegetale şi sunt deficitare din punct de vedere cantitativ. Cele de origine vegetala (cereale, seminte oleaginoase şi leguminoase), sunt cele mai ieftine, deci  disponibile în cantitatea cea mai mare pentru populatia globului.
Unele proteine vegetale pot inlocui cu succes proteinele animale, de exemplu proteinele din carne pot fi inlocuite de soia. Semintele de plante oleaginoase dau de asemenea procente ridicate de proteine: floarea-soarelui, arahide, bumbacul.

            Enzimele sunt proteine speciale ce intermediaza sau acclereaza toate reactiile chimice din corpul uman. Corpul uman are nevoie de 3 mari retele enzimatice:

1.          Enzimele din alimente, care se gasesc în majoritatea hranei vegetale organice proaspete. Acestea joaca un rol important în procesul digestiei. Din pacate, gatirea, conservarea, depozitarea şi combinerea cu produse chimice diminueaza sau distrug potentialul enzimatic al hranei noastre.

2.          Enzimele metabolice, care sunt esentiale pentru toate functiile corpului precum productia de noi enzime, reciclarea, detoxifierea, imunitatea.

3.          Enzimele digestive, care sunt secretate prin tubul digestiv. Acestea hidrolizeaza sau descompun hrana pe care o consumam în particule suficient de mici pentru a putea fi folosite de corp.

Potentialul enzimatic: o resursa limitata. Potentialul enzimatic este capacitatea de a produce enzime. Acest potential, primit la nastere, este limitat şi exhaustiv. Calitatea şi durata de viata a individului depinde de felul în care isi foloseste potentialul enzimatic. V

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 384 ori

nota totala 6.88

autor: danut


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales