TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Relatiile dintre centre si lantul global de marfuri - Drept

Relatiile dintre centre si lantul global de marfuri. Anumite centre cuprind mai multe verigi ale lantului global de marfuri sau chiar lantul in intregul sau. Exemplul tipic dupa Snyder, G. Teulener si M. Weiler il constituie acordul Rundei Uruguay (actul final al Rundei Uruguay semnat la Marakesh in 15 aprilie 1994). Include GATT, GATS, TRIPS. Se anticipa ca Organizatia mondiala a comertului contine (formal) intreg lantul global de marfuri (cu anumite variatii) date de negocierile cu zonele regiunii integrate si de interferentele cu uzantele si traditiile comerciale promovate de diferiti agenti privati. Ex. :Runda Uruguay a reprezentat un moment esential in negocierea cotelor imporurilor de jucarii din China in UE, precum si in solutionarea proceselor si conflictelor dintre ele in ultimul deceniu al secolului trecut. Din momentul in care China a devenit membra a Org Mond a Comertului au devenit aplicabile dispozitiile art 11 din Acordul GATT cu privire la eliminarea tuturor restrictiilor cantitative atat la export cat si la import intre tarile membre. Anticipand acest moment, dupa 1994 companiile chinezesti si-au modificat radical strategia in vederea deschiderii pietei interne la importul de jucarii si s-au adaptat in primul rand in termen de calitate a produselor, cerintelor pietelor UE si SUA. Analizand mediul afacerilor internationale am evidentia faptul ca retelele ec globale sunt conduse de totalitatea centrelor strategic determinate care intra in rel stabile sau conjuncturale, ce se carcterizeaza prin institutii, norme si procese proprii. Totalitatea acestor centre este guvernata de o noua forma de drept (pluralism juridic global). Seturile diferite de norme, institutii, procese genereaza un regim distinct al guvernarii rtelelor ec globale. Ele reprezinta nu atat o structura caract prin guvernare ierarhica ci mai ales o asoc de practici si reglementari realizate de actorii ec privati (uzante, traditii) sau de actorii statali sau internationali. Aceste noi forme normative ale retelei ec globale explica intre altele dependentele, autonomia, competitia si cooperarea dintre companiile americane, cele din China si din UE in domeniul productiei de jucarii. Consecinte : a)pluralism juridic global=modul de descrie structura centrelor in ansamblul lor. b)centrele pluralism-juridic globale pot fi clasificate dupa modul in care au luat nastere astfel : 1)unele centre sunt generate de piata si sunt prin excelenta efectele actiunii unor actori ec (corporatii transnat). 2)alte centre au luat nastere ca efect al act pol si reprezinta rezultatul unor decizii, procese su strucuturi pol. 3)altele au luat nastere pe baze conventionale ca efect al unor neintelegeri interguvernamentale (actul final al Rundei Uruguay, trat de la Roma, Mastricht). c)centrele difera intre ele in ce priveste struct proceselor de decizie respectiv in ce priveste institutiile si normele caracteristice. d)centrele nu sunt supuse in mod egal riscului si pres ec. e)luate ca intreg, diferite centre nu sunt de regula ordonate ierarhic intre ele. Intre ele se stab o varietate de rel de tip simetric sau asimetric de cooperare sau conflict (cazul rel UE-SUA ; UE si Org Mond a Comertului). Ele nu genereaza o ordine juridica in sensul trad ierarhic al termenilor. Forma reala pe care o iau aceste relatii este efectuarea unor negocieri din int unor centre sau dintre centre si este descrisa in drept ca pluralist juridic global. Procesele integrarii ec si juridice la scara reg si globala au generat multiple dileme si provocari la adresa institutiilor ec si juridice. Ele au provocat paradigma constitutionalista, inclusiv monopolul statal asupra legiferarii, det schimbarii profunde in modul in car gandim si practicam dreptul. Pe acset fond unii analisti pledeaza pt nevoia de a reglementa proc de globalizare si de a le pune sub un control democratic. Alti autori apreciaza dezv formelor de integrare reg ca noi modalitati  de guvernare care incearca sa elaboreze un nou cadru de reglementare capabil sa controleze si sa legitimeze procesele integr ec la nivel global. Ele ar putea fi concepute ca etape intermediare in directia unei pol globale care ar putea lua o forma constitutionala testata la niv regional.
Definitia si caracterizarea gen a contractului de vanzare internat. Comertul international este definit ca vanz-cump de marfuri la nivelul careia este prezent un elem internat. Vanzatorul si cumparatorul sunt in tari diferite iar marfurile trebuie sa fie transportate de la v-c. Astfel pe langa contractul propriu zis de v-c trebuie incheiat si un contract de transport, asigurare si stabilita modaliattea de plata a contractului. Practica arbitrala internat a stabilit ca un contract tipic de vanz internat se carct prin 5 elem : a)existenta unui contract de vanz-cump care descrie marfurile, modalit de livrare si locul unde sunt disponibile marfurile respective. b)acest contract de v-c trebuie completat de un contract de transport incheiat fie de catre cump fie de catre vanz in functie de obligatiile stabilite in contractul de v-c. c) deoarece transp marfurilor pe apa, cai ferate, cai rutiere, calea aeruli implica riscuri referitoare la pierderea sau degradarea mf resp, vanz internat in forma tipica presupune si incheierea contractului de asigurare. Carei parti ii revine obligatia de a incheia contractul de asig depinde de intelegerea partilor, dar si tipul de contract pe care partile le0au incheiat. d) exista anumite cond impuse de autorit de export si import care trebuie indeplinite de vanz si cump. e)contractul trebuie sa prevada modalit si termenul de plata.
Incoterms 2000. aplicarea incotrems fiind faultativa este dependenta de vointa partilor. Adoptarea de catre ele a cond de livrare reglementatte prin aceste uzante nu comporta alte formalitati decat precizarea numelui clauzei alese, urmata de denumirea prescurtata a regulii si a anului. Adoptarea cond de livrare intr-un anumit contract de vanz comerciala presupune luarea in considerare de catre parti a mai multor elem : nat marfurilor, distanta, calea de transport folosita, mijlocul de transport folosit. Regulile Incoterms stab nu numai obligatiile partilor in contactul de v-c privind suportarea chelt de livrare a mf ci si activit pe care trebuie sa le esf in scopul transferarii efective a mf de la vanz la cump.
Ex.W(ex-works)-Locul de plecare : vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare de cand marfa este disponibila la locul mentionat in contract. Vanz nu raspunde de incarcarea mf in mijlocul de transport furnizat de cumparator si nici pt realizarea operatiunii de export. Cumparatorul suporta toate costurile precum si riscul transportului mf de la locul de livrare la destinatie.
FCA(Free-Career)-Locul de plecare : Vanz isi indeplineste obligatia de livrare atunci cand a transferat si incarcat mf la transportator si in locul indicat de cump. Daca acesta nu a indicat nici un loc, vanz poate sa aleaga unul dintre locurile unde cump isi incarca de regule marfa.
FAS(Free-AlongSide SHIP)-Portul de incarcare : Vanz isi indeplineste obigatia de livrare a marfii atunci cand ele eu fost depuse pe chei, labga vas, in portulprecizat in contract. Conform acestei uzante, cump trebuie sa suporte riscul cu privire la degradarea disparitia marfurilor din acest moment.
FOB(Free on Board)-Portul de incarcare : Vanz isi indeplineste obligatia de livrare atunci cand mf au fost incarcate la bordul vasului in portul de incarcare mentionat in contract. Conform acestei uzante cump trebuie sa suporte riscul disparitiei sau degradarii mf din acest moment. In term contractului FOB, vanz este obligat sa perfecteze toate formalitatile de export pe cheltuiala sa.
CFR(Cost and FREIGHT)-Numele portului de destinatie : vanz trebuie sa plateascacosturile si taxele necesare aducerii mf in portul de destinatie, dar riscul pierderii sau degradarii mf , precum si costurile suplimentare datorate unor evenimente survenite dupa momentul incarcarii lor la bordul vasului sa trensfera de la vanz la cump dupa ce au fost incarcate pe vasul portului de incarcare. Vanz trebuie sa perfecteze formalit de export.
CIF(Cost Insurrance and FREIGHT)-Port de destinatie : vanz are aceleasi obligatii ca si in cazul uzantei CFR la care se adauga si obligatia de a incheia asigurarea maritima pt cump privitoare la riscul degradarii sau disparitiei mf pe perioada transportului. El mai realiz formalitatile de export.
CPT(Carriage Payed To)-Locul de destinatie : Vanz platetse toate chelt necesare transportului mf la destinatie.
CIP(Carriage and Insurrance Payed To)-Numele locului de destinatie: Vanz are aceleasi obligatii ca si in cazul CPT dar se adauga si obligatia de a incheia asigurarea incarcaturii pt a proteja cumparat de riscul pierderii si degradarii mf.
DAF(Delivered at Frontier)-loc de livrare: vanz isi indeplineste obligatia de livrare atunci cand mf a devenit disponibila cu toate formalitatile de export indeplinite in punctul de frontiera specificat in contract.
DES(Delivered Ex Ship)-Port de destinatie : Vanz isi indeplineste oblig de a livra mf atunci cand ele sunt disponibile la bordul vasului care va efectua transportul in portul de destinatie specificat. El suporta riscul si toate costurile legate de aducerea mf in portul de destinatie convenit.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 13 ori

nota totala 0

autor: DAN


Inscriere in newsletter

Referate facultate (164)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales