TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Poluarea si invelisul geografic - Biologie

Poluarea si invelisul geografic

 

 

In prezent, majoritatea produselor sunt obtinute prin prelucrarea unor

 

materiale brute si au ca rezultat in afara de produsul finit,

 

numeroase deseuri , mai mult sau mai putin toxice, care afecteaza la

 

diferite niveluri invelisul terestru.Efectele poluarii sunt resimtite

 

pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a

 

calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat

 

mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. milioane de

 

hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in

 

paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin

 

improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului. De cand omul a

 

inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut

 

cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.

 

Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in

 

atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din

 

respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de

 

paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora le datoram atat de

 

mult.

 

De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si

 

turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta

 

biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea

 

multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant,

 

fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi

 

nu sunt posibile In conditiile cand raman de rascumparat fata de

 

padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand

 

1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe

 

timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii,

 

spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea

 

nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.

 

 

Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai

 

vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea

 

unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de

 

deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din

 

centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen

 

nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea

 

altele, si-a modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranesti

 

traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna

 

aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care

 

putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie

 

imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclare

 

naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul

 

oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul

 

de viata de la sate.

 

Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si

 

urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globului

 

traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul

 

secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari,

 

ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca

 

200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele

 

europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de

 

vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la

 

periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se

 

acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile,

 

uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav

 

e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice,

 

sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se

 

recicleaza pe cale naturala.

 

Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil

 

conventional se arunca anual in atmosfera aproximatim un miliard si

 

jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor

 

- carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza

 

si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri

 

constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia

 

automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.

 

Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina

 

natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia

 

industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca

 

primele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil de

 

"infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii

 

se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot,

 

aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de

 

Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de

 

imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este

 

de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti

 

factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce

 

locuiesc la orase.Abordand aceasta problema, specialistii considera

 

ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare,

 

si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele,

 

insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al

 

ariilor verzi.

 

Dar daca aerul, asa cum este,

 

 

 

deocamdata fi respirat

 

 

pretutindeni pe gratis, nu

 

 

acelasi lucru se intampla cu

 

 

apa potabila, care pentru

 

 

citadini are de mai multa

 

 

vreme un pret.Si inca

 

 

in continua crestere.Caci

 

 

apa, acest al doilea element

 

 

in ordinea urgentelor

 

 

omenesti, dupa aer, a devenit

 

 

si el un produs industrial.In

 

 

preajma marilor orase si

 

 

unitati industriale apar instalatii

 

 

uriase de "tratare" a apelor

 

 

naturale, prin decantare,

 

 

filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.

 

La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe

 

o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet

 

cu un strat de 3 km grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apa

 

globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte

 

se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru

 

consumul personal si pentru activitatile sale economice numai in jur

 

de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri,

 

fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai

 

mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole

 

ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe

 

intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic

 

poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si

 

industriale - este covarsitoare.

 

Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii

 

"perforati" de "ploile acide", la poluarea apei expresia

 

caracteristica ar putea fi considerate "mareele negre", adica,

 

poluarea practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii,

 

avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.

 

 


Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 12 ori

nota totala 0

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales