TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

LOGICA JURIDICA - Drept

I N T R O D U C E R E

 

 

I.-1. Prezentul Curs I.D. a fost elaborat sub presiunea extraordinară a timpului. De aceea autorul îşi cere anticipat scuze pentru eventualele greşeli de tehnoredactare computerizată. Cititorii trebuie să ştie că între momentul solicitării acestui curs şi cel de “deadline” nu a fost decât o săptămână !…

 

I.-2. Folosirea aşa-zisului “plural al majestăţii  sau “pluralul autorului” este o formă de falsă modestie, ca să nu spun o formă de ipocrizie.  A recurge la exprimări de tipul “(noi) credem, presupunem, susţinem,… etc. este o modalitate de a asuma (cu ce drept ?) complicitatea celor ce recepţionează sau pot, în principiu, recepţiona mesajul. Dacă se poate, o complicitate aprobativă… În ciuda exemplului atâtor autorităţi, reale sau pretinse, este o fugă de răspundere. Trebuie să-ţi asumi întotdeauna responsabilitatea celor enunţate, fie că-ţi aparţin, fie că nu.  Literatura ştiinţifică anglo-saxonă este un bun exemplu în acest sens. Este un  exerciţiu de sinceritate şi curaj…

 

I.-3. Acest curs I.D. este o premieră absolută pentru autor. Efortul subsemnatului a constat practic în “traducerea” în sistem I.D. a volumului I din cartea Introducere în logica şi argumentarea juridică, Editura Şcoala Vremii, Arad, 2000. Această carte este începutul unui proiect ce se va desfăşura pe cinci volume. Prezentul conţinut este amendat, în final, cu o serie de consideraţii introductive în retorica juridică – parte a unui alt proiect ce a demarat în anul 2002. De asemenea, la fiecare unitate de parcurs – în sistemul I.D. – am adus întrucâtva la zi bibliografia recomandată studenţilor, sub formularea “Resurse bibliografice”. Ceea ca apare ca “Referinţe biubliografice pentru Unitatea… reprezintă sursele de documentare ale autorului până în anul 2000.

 

I.-4. Modul de  structurare a materialului pe unităţi de învăţare, felul în care au fost concepute  Obiectivele fiecărei unităţi / subunităţi ( Competenţe, respecvtiv, Performanţe ) îmi aparţin. De aceea  îmi asum toată răspunderea, cu convingerea fermă că este foarte mult loc pentru mai bine. În cadrul Aplicaţiilor am pus accent pe potenţialul creativ al studenţilor. Sub acest aspect, am fost întotdeauna un optimist… O serie de probleme aplicative au fost preluate – integral, sau cu unele modificări – din lucrările la care am făcut expres trimitere la bibliografie. Sistemul de redactare a conţinutului informaţional – de tipul în cascadă – îmi este propriu. Aşa cum m-a ajutat pe mine să mă controlez logic la fiecare pas, tot aşa sper să fie de ajutor pentru cei ce vor studia disciplina Logică juridică.

 

I.-5. Reiterând rugămintea de a fi înţeles pentru posibilele scăpări, erori, incompletitudini, ş.a.m.d., îmi exprim anticipat recunoştinţa celor care  - prin observaţii, critici, sugestii etc. – mă vor ajuta la redactarea unei noi ediţii a acestui Curs I. D. de Logică juridică.

 

 

 

                                                     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C U P R I N S

 

 

 

 

 

                                                        

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………p.  2

UNITATE PRELIMINARĂ: Introducere, sau despre “raţionalitatea normativă”………………p.   4

UNITATEA 1:  Cap. 1. Ce este logica juridică, sau “Dacă logică nu e, nimic nu e…”…………p. 11

   Subunitatea A: 1.1. Logică şi logică juridică

   Subunitatea B: 1..2. Universul logicii                                         

                             1.3. Logica şi matematica – cele două feţe ale unui Ianus sui-generis
   Subunitatea C: 1.4. Particularităţile sub-universului logicii juridice
  1.5. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE PENTRU UNITATEA 1
UNITATEA 2: Cap. 2. Limbaj şi comunicare în logica juridică,
                                     sau “Traduttore…traditore”!……………………………………………p. 27
   Subunitatea A: 2.1. Scurtă incursiune în analiza semiotică a limbajului şi
                                  a terminologiei aferente
                           2.2. Sintaxă – semantică – pragmatică
   Subunitatea B: 2.3. Limbajul domeniului juridic
                           2.4. Funcţiile limbajului şi particularităţile lor în universul juridic
   2.5. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE PENTRU UNITATEA 2
UNITATEA 3: Cap. 3. Argumentarea juridică, sau <<In der Logik Gibt es keine Moral>>…..p. 52
   Subunitatea A: 3.1. Inferenţa – nucleul raţional al argumentării
                            3.2. Inferenţă şi demonstraţie
   Subunitatea B: 3.3. Prolegomene la o teorie generală a argumentaţiei
                            3.4. Schiţă a unei teorii generale a argumentării
   Subunitatea C: 3.5. Tipologia elementară a argumentelor
   Subunitatea D: 3.6. Certificarea teoriei argumentării - o certificare a argumentării juridice ?
                            3.7. Principalele trăsături ale argumentării juridice
   3.8. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE PENTRU UNITATEA 3
UNITATEA 4: Cap. 4. Elemente de propedeutică retorică sau <<Mijlocul este mesajul>>… p. 115
                           4.1. Argument: “MIJLOCUL ESTE MESAJUL
                           4.2. Dacă retorică nu e, nimic argumentativ nu e ?…
                           4.3. Retoricul  -  între comunicaţional şi pragmatic
                           4.4. Retorica - libertate a manipulării ?
   4.5. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE PENTRU UNITATEA 4                

 

                                      UNITATE PRELIMINARĂ

 

“Sufletului îi este propriu logosul, care se măreşte pe el însuşi”
                                                                                        HERACLIT

 

0.   I n t r o d u c e r e  ,     s a u         d e s p r e

“r a ţ i o n a l i t a t e a    n o r m a t i v ă”

 

I.     CONŢINUT : O pledoarie pentru logică în general, pentru logica juridică, în special

 

II.    OBIECTIVE

 

   COMPETENŢE : Cei ce vor parcurge această unitate introductivă trebuie să ajungă să cunoască şi să înţeleagă:

 

  de ce este nevoie de o reglementare raţională a raporturilor dintre oameni
  ce înseamnă normativitate în general, normativitate logică în special

 

   PERFORMANŢE : După parcurgerea acestei unităţi introductive studenţii trebuie să potă reformula - în sistemul lor de idei şi de limbaj – următoarele probleme:

 

  care sunt obiectivele cele mai generale ale  logicii
  ce aspecte comune dar şi diferenţiatoare sunt între logic şi juridic
  ce referinţă şi ce sens pot fi acreditate ideii de raţionalitate normativă

 

III.              RESURSE  BIBLIOGRAFICE

 

1.      BIELTZ, P, GHEORGHIU, D., 1998, Logică juridică, Ed. Pro Transilvania, Bucureşti, p. 9-20.
2.      MIHAI, Gh., 1982, Elemente constructive de argumentare juridică, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, p. 9-28.
3.      MIHAI, Gh., 1998, Retorica tradiţională şi retorici moderne, Ed. ALL, Bucureşti, p. 98-109; 157-165.
4.      MUREŞAN, A.-V., 2000, Introducere în logica şi argumentarea juridică, Ed. Şcoala Vremii, Arad, p. 1-27.

 

 

 

Logica juridică s-a născut şi fiinţează din momentul în care oamenii au început să-şi prefigureze ideea de Justiţie ca expresie a raţionalităţii    co-existenţei lor. Realitatea ei a fost, mai întâi, una de facto şi mult mai târziu a devenit şi una de jure. Nu cred să greşesc prea mult afirmând că, în efortul lor de a-şi rândui, deci raţionaliza, poziţia lor în lume şi raporturile lor cu această lume, oamenii au simţit aceeaşi nevoie de a-şi clarifica şi reglementa raporturile dintre ei înşişi. Dacă au învăţat să “se suporte reciproc”, mai  degrabă dintr-un instinct comun al nevoii de supravieţuire, oamenii au ajuns mult mai greu la găsirea suportului raţional al acestei co-existenţe, trecând mereu prin experienţa tragică a interminabilelor stări conflictuale. Această luptă continuă a omului cu natura, cu viaţa, cu semenii săi, chiar cu el însuşi,  s-a purtat nu numai cu mijloace fizice, ci şi cu instrumentul cel mai de preţ care-i stătea mereu la dispoziţie, tăcut dar de o forţă încă inimaginabilă la începuturi: propria lui minte. Descoperirea de sine a omului întru raţiune a durat totuşi mult. Ea continuă şi astăzi. Primele reglementări juridice ale relaţiilor dintre oameni au însemnat şi primele încercări de a le întemeia raţional, de a le interpreta şi aplica în funcţie de marea diversitate de interese. Existau şi există mereu atât interese comune, cât şi interese diferite şi opuse. În contextul spectrului atât de larg al intereselor nu este de mirare că oamenii au încercat şi încearcă mereu să “traducă” ( la propriu şi la figurat ) ceea ce este reglementat  de  către ei înşişi şi totuşi atât de greu deacceptat tot de către ei. Fie că au  făcut-o, fie că o fac şi o vor face mereu, cu voie sau fără de voie, oamenii vor căuta (şi vor găsi !) justificări ale acestor “traduceri”, uneori atât de “personale”... Actul de naştere propriu-zis al logicii juridice s-a “înregistrat” în momentul în care s-a comis şi prima abatere de la lege, care a necesitat şi prima “cerere de socoteală”, dar şi prima “dare de socoteală“. Raţiunea şi-a dezvăluit  astfel şi perversitatea, capacitatea ei de-a se întoarce împotriva ei înseşi: raţiunii respectării unei anumite ordini în viaţa în comun a  oamenilor i  s-a contrapus raţiunea încălcării acestei ordini. Astfel, logica s-a depăşit pe ea însăşi...

 

0.1. De peste 23 de secole încoace – având în vedere spaţiul şi timpul culturii europene, care începe cu “miracolul grec” - există unii oameni care şi-au pus, legitim,  întrebarea: cum gândim ?. Nu vom putea, în schimb, pretinde  niciodată, cu exactitate şi pe de-a întregul, un răspuns rezonabil la întrebarea ce gândim ?.  Nici nu cred că ar avea atât de mare importanţă să putem răspunde la cea de-a doua întrebare de vreme ce, într-o lume cu adevărat civilizată, bunul simţ ne îndeamnă să recunoaştem că gândurile sunt libere, i.e. fiecare are dreptul să gândească ce doreşte şi ce poate. Şi, în definitiv, istoria dar şi hazardul au selectat şi sancţionat – pozitiv sau negativ – ceea ce a  rămas, sau  rămâne din ce s-a gândit şi se gândeşte. Există şi unii oameni care s-au întrebat şi se întreabă de ce gândim ceea ce gândim. Ceea ce-i deosebeşte pe cei ce-şi pun întrebarea cum ? de cei ce se străduiesc să afle de ce ? este că, primii sunt logicienii  şi matematicienii, iar ceilalţi pot fi filosofi, psihologi, sociologi, istorici, jurişti etc. Logica şi matematica s-au preocupat întotdeauna de modul în care funcţionează gândirea atunci când trebuie să-şi reprezinte propriile structuri fundamentale, respectiv, structurile reale şi posibile a tot ce există sau poate fi conceput. Prima este aplecarea gândirii asupra ei înseşi, cea de-a doua este deschiderea gândirii spre exteriorul real şi posibil. Pentru logică şi matematică structurile crono-topice se suspendă,  în   sensul    nu  interesează   momentul,   locul    sau  conţinutul concret a ceea ce se gândeşte, în calitate de condiţii prealabile. Se are în vedere, pe de o parte, acel homo sapiens generic, al tuturor timpurilor şi locurilor, pe de altă parte, acea existenţă reală sau virtuală unde cronotopia poate deveni şi ea obiect, dar nu condiţie. Astfel, logica şi matematica, mai exact, logico-matematica, se constituie ca demers formal, care transcende ştiinţa, iar prin aceasta, aspiră la o anumită universalitate. Logico-matematica se identifică cu acea raţionalitate  pe care trebuie să şi-o asume orice ştiinţă şi, în definitiv, orice act teoretic şi practic uman.”Faţa” logică pe care o are acest Ianus logico-matematic are o sarcină distinctă dar şi ingrată – cea de a prescrie, i.e. stabilirea regulilor gândirii corecte. Prescrierea este una din ofrandele aduse în templul închinat poate celei mai importante valori umane – adevărul. Dar şi aici există o anume “toleraţă” faţă de o anume “erezie“: spunându-ne cum trebuie să gândim corect, logica nu închide orizonturile gândirii, ci semnalează posibilele erori de gândire, cu alte cuvinte, ne învaţă să învăţăm din greşelile altora, să nu le mai repetăm, pentru că, într-adevăr, pe “acolo”, drumul gândirii nu are nici o şansă de a ajunge la liman. În rest, gândirea poate fi oricât de “eretică” se doreşte.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 651 ori

nota totala 7.48

autor: dan


Inscriere in newsletter

Referate facultate (164)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales