TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Elementele statului - Drept

Introducere
   Am ales acestă temă  “Elementele statului” din motivul că este o problemă ce merită o    atenţie deosebită, e foarte practică în zilele noastre, deoarece statul nostru se bazează pe trei elemente: Teritoriul, Populaţia, Suveranitatatea, fără de care statul e de neconceput.  E important să cunoaştem pe ce se bazează statul, să ştim ce e teritoriul, delimitarea lui,
elementele constitutive ale ei, naţiunea la fel e o problemă ce trebuie să o cunoaştem şi nu în ultimul rind suveranitatea. Elementele statului au o importanţă majoră, ele condi-
ţionează atît apariţia cît şi dispariţia sau reînvierea statului.
Lucrarea este formată din:
 UNoţiunea şi esenţa statului;
“Statul- este un sistem organizaţional care realizează în mod suveran conducerea unei societăţi (a unui popor, stabilit pe un anumit teritoriu), deţinînd în acest scop atît mono-
polul creării, cît monopolul aplicării dreptului”.1
UCaracteristica generală a elementelor constitutive ale statului;
“Teritoriul- este dimensiunea materială a statului. El cuprinde solul, subsolul, apele şi coloana de aer de deasupra solului şi a apelor asupra cărora statul îşi exercită puterea sa suverană”.2
“Naţiunea- este o asociaţie de oameni avînd aceiaşi limbă, aceiaşi origine, aceleaşi obi-
ceiuri, aceleaşi idei şi sentimente, dezvoltate printr-o lungă conveţuire împreună”.3
“Suveranitatea- constiuie cel mai characteristic element specific al statului”.4    
UCaracteristica generală a teritoriului, avînd la bază mai multe subpuncte:
·        Noţiunea şi natura juridică a teritoriului;
Teritoriul este un element al statului. Este definit ca un spaţiu, ca o aşezare geografică şi mai este definit ca o unitate naţională.
·        Raporturile dintre stat şi teritoriu;
Organele statului îşi exercită autoritatea în limitele unui spaţiu determinat, s-a simţit ne-
voia de a se preciza natura raporturilor dintre stat şi teritoriu au străbătut în timp o treap-tă şi lentă dezvoltare pînă cînd au ajuns să se cristalizeze în tiparul lor actual:
a)     Teoria teritoriului - obiect;
b)    Teoria teritoriului - subiect;
c)     Teoria teritoriului - limită;
d)    Teoria competenţei;
e)     Consideraţii critice şi concluzii.5
·        Elementele constitutive ale teritoriului;
Teritoriul este partea din globul pămîntesc care cuprinde solul, subsolul, apele, şi coloa-na de aer de deasupra solului şi a apelor asupra cărora statul îşi exercită puterea sa suve-rană.
·        Delimitarea teritoriului;
Teritoriul statului trebuie delimitat de teritoriul altor state, de marea liberă şi de spaţiul cosmic. Delimitarea se face prin frontiere. Frontierele – sunt liniile reale sau imaginare

 

 

1Genoveva Vrabie, Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, Iaşi 1993, pag.184
2Boris Negru, Teoria generală a dreptului şi statului, Chişinău 1999, pag. 57.
3George Meitani, Curs de drept internaţional public, Bucureşti 1930, pag. 16.
4Boris Negru, Teoria generală a dreptului şi statului, Chişinău 1999, pag. 60.
5Tudor Drăganu, Drept costituţional şi instituţii politice,Chişinău 2000, vol. 1, pag. 194-198.
trase între diferite puncte din globul pămîntesc pentru a delimita teritoriul unui stat.
·        Inalienabilitatea teritoriului;
Teritoriul Republicii Moldova este un stat inalienabil.
UCaracteristica generală a naţiunii, avînd la bază mai multe subpuncte:
·        Dimensiunea demografică şi psihologică a statului;
Demografia – provine de la cuvîntul “demos”-ceea ce înseamnă popor, iar “grafie”-aşe-zaţi pe un anumit teritoriu delimitat geographic.
Psihologie – sunt aspiraţiile commune a acestor activităţi.
·        Populaţia. Cetăţenia. Caracteristica lor generală;
Populaţia – oameni care locuiesc pe un anumit teritoriu delimitat.
“Cetăţenie – este situaţia juridică care rezultă din raporturile juridice statornice ce inter-
vin între o persoană fizică şi persoană juridică, situaţie caracterizată prin plenitudinea drepturilor şi obligaţiilor reciproce, prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi”.1
·        Problema minorităţilor şi garanţiile dreptului de identitate;
“Minoritate – desemnează un grup etnic, numeric inferior restului populaţiei, ai cărui membri au caracteristici entice, religioase, lingvistice, culturale commune”.2
Ca minorităţi naţionale pot fi priviţi românii din Ucraina şi maghiarii din România.
UCaracteristica generală a suveranităţii.
Lucrarea am încheiat-o cu o concluzie asupra temei pe care am abordat-o.

 

 

1Ion Delenu, Drept constituţional şi instituţii politice, vol.2, Iaşi 1993, pag. 16.
2Boris Negru, Teoria generală a dreptului şi statului, Chişinău 1999, pag. 60.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Noţiunea şi esenţa statului
Cuvîntul “stat” provine din latinescul status, semnificînd ideea de ceva stabil, perma- nent.Acest cuvînt se folosea pentru a desemna cetăţile, republicile de tipul celei romane,
despoţiile orientale şi alte forme de organizaţie politică a societăţii. Acesta nu înseamnă că la etapa timpurie de existenţă a statului nu au fost încercări de a fundamenta idei cla-
re despre stat. Asemenea încercări de tratare a problemei statului pot fi întălnite, de exemplu, la gînditorii din antichitatate, cum ar fi Aristotel, Platon. ş.a.
În sensul său modern noţiunea de „stat” se foloseşte mult mai tîrziu începînd cu sec.
al 16-lea. De obicei folosirea acestui cuvînt în sensul său modern e legată de numele lui Niccolo Machiavelli.
Fiind o categorie socială extrem de complexă, noţiunea de stat este folosită în mai multe sensuri.
În sensul cel mai larg al cuvîntului, statul e organizatorul principal al activităţii unei comunităţi umane care stabileşte reguli generale şi obligatorii de conduită, organizează aplicarea sau executarea acestor reguli, în caz de necesitate, rezolvă litigiile care apar în societate.
În sens restrîns şi concret, statul este ansamblul autorităţilor publice care asigură guvernarea.
Deseori în viaţa de toate zilele, cuvîntul stat e folosit şi într-un sens mult mai restrîns, avîndu-se în vedere nu întregul ansamblu de organe de guvernare, ci un organ concret, cum ar fi, de exemplu Parlamentul, Guvernul, Curtea Supremă de Justiţie ş.a.1
Conceptul statului este exprimat din perspective diferite care întrunesc elementele ca-
racteristice, cele mai generale, ale tuturor statelor, indiferent de perioada existenţei lor. Iată doar cîteva dintre ele:
·        „Statul este unitatea formată de un ansamblu de indivizi reuniţi printr-o legătură naţională, locuind pe un teritoriu determinat, care le este propriu lor, şi dominat de un Guvern, adică de o putere investită cu dreptul de a formula ordine şi de a face ca acestea să fie executate”.2
·        „Statul semnifică dimensiunea specifică şi esenţială a societăţii politice, societate care a rezultat din fixarea unui teritoriu determinat al unei colectivităţi umane re-  lativ omogene şi care este guvernată de o putere instituţionalizată, avînd capacita- tea şi mijloacele de a exprima şi a realiza voinţa unei părţi din colectivitate, ca   voinţă generală”.3

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 46 ori

nota totala 0

autor: dan


Inscriere in newsletter

Referate facultate (164)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales