TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

ERASMUS DIN ROTTERDAM - Filozofie

Titanismul este indeobste asociat cu vigoarea manifestata prin infaptuiri de amploare si forta putin obisnuita,de mare efect,pe titani nii inchipuim ca luptatori purtati de o irezistibila energie,impreosinanti in toate,indrazneti in ganduri si in actiuni,gata sa intrevada sis a paseasca pe cai neumblate,sa biruie nencrederea rutinara,sa se bacure de admiratia lumii sau sa o impuna.Titanii sunt totuna cu fortele exceptionale;siguri de ei isi poarta irezistibil chemarea si capacitatea de infaptiure,iradiaza ca Michelangelo,sunt frumosi ca Rafael,mareti ca Leonardo da Vinci,siguri de ei,hotarati sa/si materializeze planurile,cum este Columb,prolifici ca Titian sau Lope de Vega,pururi inspirati ca Shakespeare.Si totusi,printer titani,printre personalitatile de funte  ale unei perioade de admirabila afirmare a capacitatii umane,epoca avand ambitia si satisfactia de a se vedea I eroi de dimensiuni putin obisnuite,unii si/au impus titanismul intr/un alt mod.Caci dc Renasterii ii sunt proprii opera reprezentand capacitatea de geniu a unor oameni de stiinta de a patrunde cu gandirea lor taine cosmice si/a spulbera neputinta statornicite in dogme sau forta unor artisti de/a regandi lumea in opere grandioase,de/a imbogati tezaurul de frumos al omenirii prin creatii nemuritoare,proprii ii sunt si contributiile rezultand dintr/o suma printr/o  activitate de valorificare,emitere si difuzare de idei care au actionat in vreme,devenind titanism prin efectul asupra acelei epoci si/a celor urmatoare.Exemplara devine in acest sens si personalitatea si contributia,cu valoare epocala,a lui Erasmus din Rotterdam,acela care prin locul detinut in istoria lumii autentifica,odata mai mult  si intr/un mod particular,forta spiritualitatii.Erasmus din Roterdam  (1456-1536),stralucit reprezentant al umanismului,a fost in epoca sa,indelungata vreme,autoritatea spirituala cea mai inalta,socotit si numit cu credinta”lumina lumii”,pretuit si considerat de catre contemporani asa cum nu mai era si cum nu mai fusese nici unul dintre semenii manuitori ai condeiului din lumea moderna.Dupa cum observa biografii si exegeti erasmieni ca St.Zweig ,I.Huizinga si altii,pe Erasmus universitatile si-l disputau,il doreau sfetnic puternicii lumii :Carol Quintul si Francisc 1,il onorau si-l solicitau papii,erau gata sa-l ridice in cele mai inalte demnitati elesiastice.Il admirau egalii si-l adulau invataceii,atentia data unuia sau altuia de catre marele umanist era totuna cu o investitura de capacitate spirituala,scrisorile ii inzestrau pe detinatori cu adevarate diplome de intelectualitate si noblete a spiritului.Interventia lui Erasmus era asteptata ca transanta in momentele de criza,in conflicte fierbinti sau pe cale de a se dezvalui,in mana sa stand cu adevarat,in anumite momente,putinta de a stavili procese sau de a deschide zagazuri.Asa a fost acela in care o atitudine categorica privitoare la Luther,atunci cand i-a fost ceruta de catre marele lector Frederic de Saxa, ar fi s chimbat poate soarta posibilului reformator si drumul Reformei. Nefind  impotriva si nici alaturi de teologul de la Wittenberg, Erasmus a lăsat drumul omului in actiune celui necesar, de a carui evolutie, pericletata de firea sa excesiva, ii era totusi tema. Cine era acest om putin prezent in amintirea urmasilor in comparatie cu marii sai contemporani si care a insemnat, totusi, atat de mult in constiinta oamenilor epocii sale?
Un umanist.Poate cel mai stralucit reprezentant al categoriei impusa prin exceptionale valori spirituale,acel care convertise spiritualitate in putere,fara sa-i compromita atributele.Intr-o lume in care forta,ura sinonima cu arma,cu spada sau de curand  cu tunul,el afimand,revolutionand conceptii si spulberand prejudecati,irezistibila putere a condeiului asadar a gandurilor,si sentimentelor transmise de oameni semenilor.Pt.ca Erasmus din Rotterdam nu a fost altceva decat literat daruit cu credinta literelor,”bonae litterae”,forta veche si noua in lumea in care avea nespusa nevoie de ele,facute sa aduca spor de umanitate si sa-l statorniceasca in noblete spirituala.
A crezut cu tarie in efectul culturii,in penetranta  ideilor,in forta educativa a cuvantului si a acceptat sumedenii de privatiuni spre a-si pastra conditia,pt. el vitala,a libertatii spirituale.A stiut sa nu se ingenuncheze nimanui intr-o perioada in care protectia  unui  puternic al zilei,laic sau mirean,parea sa prezinte unica modalitate de existenta onorabila pt. un slujitor al spiritului, creator de valori spirituale.Este,ceea ce,se stie bine,l-a stanjenit pe Leonardo da Vinci,nevoit sa-si duca viata la curti unde protectorii storceau geniul sau,destinat sa miste lumea,pretinzandu-i titanului fleacuri pe care era nevoit sa le execute in timp ce ar fi putut desavarsi grandioase proiecte si poate le-ar fi realizat.Om al unei epoci de indrazneata valorificare si revalorificarea vietii,de restituire si totodata a cuceririi de asocieri si de contributii,om al Revolutiei,Erasm din Rotterdam a avut simtamantul universului care l-a facut sa-si dirijeze viata mai rational decat oricare dintre contemporanii sai si sa ramana si sub acest aspect pilduitor.A fost omul unui simtamant intarit de constiinta justitiei sale,de la care nu a obligat cu nici un pret,cu toate ca preturile care i s-a oferit au fost mari.Astfel a ajuns,prin geniul sau,manifestat liber,necenzurat,decat propriul EU,sa reprezinte pt.oamenii vremii sale adevarul si intelepciunea,patrunse,detinute si –ideea ce este tot atat de insemnata si categoric lui Erasm-exprimate cu deplina impartialitate.Intr-o epoca a incertitudinii politica-administrative si a atator grupari partizane,intr-o vreme in care parea ca se poate justifica orice,atat timp cat eclesiasti pamanteni nu se sfiau ca in schimbul banilor sa ierte pe lumea cealalta pacate lumesti si sa deschida drum spre cerul pacatosilor platiti,Erasm prezenta o certitudine de autoritate morala,de gandire larg cuprinzatoare a unui spirit menit sa descopere oamenilor intelepciunea,sa rezolve contradictii aparent ireconciliabile,sa armonizeze existenta.Acestea cu atat mai mult cu cat omului pacii ,carev era inainte de toate marele umanist ,nu-i lipsea indrazneala spiritului.Observarea formalismului a batut prin slabiciunile clericilor in existenta bisericii catolice,semnalarea atator contradictii intre invatatura si realitate,insemna curaj si curajul acesta l-a avut Erasm ,ale carui ganduri au dus cu necesitate catre reforma.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 12 ori

nota totala 1

autor: danut


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1283)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales