TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

DREPT COMERCIAL - Drept

DREPT COMERCIAL – CURS 1
1. Noţiunea, obiectul şi definiţia dreptului comercial

 

 

 

          Noţiunea de comert este folosită în mai multe sensuri:

 

  1. sens etimologic: provine din cuvântul latin „comercium” care reprezintă justapunere a cuvintelor „cu” şi „mertz”, care înseamnă „cu marfă”, adică operaţiuni cu mărfuri.
  2. sens economic: apare ca o activitate al cărei scop este schimbul şi circulaţia mărfurilor de la producător la consumator.
  3. sens juridic: noţiunea are un sens mai larg decât sensul economic al acestuia, deoarece pe lângă operaţiuni de schimb şi circulaţie sunt avute în vedere în acest sens şi activităţile de producţie (realizate de producător), de prestare de servicii (realizate de antrepenori sau prestatori de servicii), de executare de lucrări şi operaţiuni de punere în circulaţie.

 

Dreptul comercial are o sferă mai cuprinzătoare deoarece el cuprinde normele care reglementează activităţile specifice.

 

În ceea ce priveşte obiectul dreptului comercial, potrivit concepţiei clasice, există 2 sisteme care permit stabilirea sferei dreptului comercial:
·                                sitemul obiectiv: care are ca obiect normele juridice aplicabile comerţului, adică acelor acte juridice, fapte juridice şi operaţiuni economice calificate de lege ca fapte de comerţ, indiferent de persoana care le săvârşeşte. Acest sistem a fost inspirat de ideile Revoluţiei Franceze de la 1789, pentru suprimarea corporaţilor existente la acea vreme. Acest sistem a inspirat reglementarea comerţului din alte ţări.
·                                sistemul subiectiv: dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comercianţilor şi din acest punct de vedere este un drept profesional, care se aplică tuturor persoanelor care au calitatea de comercianţi. Acest sistem a stat la baza primelor reglementări legale ale activităţii comerciale, anterioare codificării dreptul comercial de la începutul secolului XIX. Ulterior sistemul subiect a fost adoptat de codul comercial german din 1900, valabil până în prezent. (are la baza sistemul obiectiv).
Articolul 3 din codul comercial stabileşte actele juridice, faptele juridice şi operaţiunile economice considerate fapte de comerţ, cărora li se aplică codul comercial (şi legile comerciale speciale), indiferent de persoana care le săvârşeşte (are sau nu calitatea de comerciant).

 

Dreptul comercial – act de comerţ, fapt de comerţ
Dreptul comercial are ca obiect normele juridice referitoare la faptele de comerţ şi comerciale.

 

 

Definiţie: dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile:
-                               raporturilor juridice izvorâte din săvârşirea actelor sau faptelor considerate de lege de comerţ;
-                               raporturilor juridice la care participă persoane care au calitatea de comercianţi.

 

 

 

2. Corelaţia dreptului comercial cu alte ramuri ale dreptului

 

 

 

Dreptul comercial şi dreptul civil: ambele sunt de drep privat deoarece reglementează drepturile patrimoniale, bazate pe egalitatea părţilor.

 

-                               corelaţia lor se găseşte în articolul 1: În comerţ se aplică legea de faţă, unde ea nu corespunde se aplică codul civil.
-                               dreptul comercial ca drept special se completează cu codul civil, care este drept comun în materia dreptului privat.

 

Dreptul comercial şi dreptul procesual civil: în dreptul comercial sunt cuprinse pe lângă normede drept substanţial(?) şi norme de drep procesual civil, în cartea a 4-a, referitor la exercitarea actelor comerciale.

 

-                               norme cu caracteristici procesuale se găsesc şi în legile speciale comerciale (legea registrului comerţului, legea cambiei şi a biletului la ordin).
-                               Normele cu caracter procesual care au caracter derogator sunt prevăzute la articolul 889 codul comercial.

 

Dreptul comercial şi dreptul internaţional: ambele ramuri reglementează raporturi patrimoniale, adică raporturi născute din săvârşirea faptelor de comerţ.

 

-                               dreptul comercial are ca obiect raporturile de drept intern, dintre cetăţenii români, iar dreptul comercial internaţional se referă la raporturi cu elemente de extraneitate (raporturi la care participă persoane fizice sau juridice străine).

 

Dreptul comercial şi dreptul administrativ:  statul foloseşte mijloace specifice rolului său, inclusiv cele administrative, prin crearea unor instituţii necesare desfăşurării activităţii comerciale (camerele de comerţ şi industrii, bursele de valori – ocrotirea unor interese generale, registrul comerţului).

 

Dreptul comercial şi dreptul financiar: deoarece activitatea desfîşurată de comercianţi este aducătoare de profit, comercianţii se  află sub incidenţa reglementărilor în materie fiscală.

 

Dreptul comercial şi dreptul penal: dreptul comercial (şi unele legi speciale) cuprind şi unele norme de drep public (penal) prin care se asigură protejarea intereselor generale (constituirea şi funcţionarea instituţiilor comerciale, nerespectarea obligaţiilor stabilite prin registrul comerţului, desfăşurarea unei activităţi comerciale ilicite, concurenţa neloială).

 

 

4.                        Izvoarele dreptului comercial

 

 

  1. Izvoarele normative (acte normative):
·                                Costituţia României – care reglementează principiile acitivităţii economice
·                                Codul Comercial – reglementarea de bază a activităţii comerciale, are în vedere  instituţiile fundamentale ale dreptului comercial (fapte de comerţ, obligaţii comerciale, comercianţi)

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 755 ori

nota totala 5.53

autor: dan


Inscriere in newsletter

Referate facultate (164)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales