TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Creierul - Biologie

Introducere

 

Biologia este una dintre stiintele importante, alaturi de chimie, fizica, etc. Impartita in mai multe ramuri(botanica, zoologie, anatomie), biologia ne ajuta sa cunoastem plantele, animalele din jurul nostru, felul in care cresc, traiesc, se dezvolta etc. si ceea ce e mai important, ne ajuta sa ne cunoastem pe noi insine.

 

Creierul

 

1.                 Scurta prezentare
La animale, apar diferite sisteme de organe, care ajuta la buna functionare a organismului. Aceste sisteme sunt: sistemul osos, muscular, nervos, endocrin, respirator, circulator, digestiv, excretor si reproducator. Un rol important il are sistemul nervos, constituit din celule nervoase conectate cu celule senzitive si structuri efectoare. La vertebrate, sistemul nervos este format din encefal si maduva spinarii.

Encefalul este alcatuit la exterior din substanta cenusie, care cuprinde celulelele nervoase, iar in interior substanta alba compusa din fibrele nervoase.

Encefalul reuneste 5 formatiuni:
-                     telencefalul(creierul anterior);
-                     diencefalul(creierul intermediar);
-                     mezencefalul(creierul mijlociu);
-                     metencefalul(creierul posterior);
-                     mielencefalul(bulbul rahidian).
In encefal exista centrii care prelucreaza informatiile senzitive si centrii motori care emit comenzi.

 

2.                 Creierul la vertebrate
Ø                 Encefalul la pesti – ocupa doar o parte din cutia craniana si reprezinta o masa foarte mica in comparatie cu cea a corpului. Lobii olfactivi, tuberculii bigemeni si cerebelul au o pondere importanta, in timp ce emisferele cerebrale sunt slab dezvoltate, fiind reprezentate mai ales de catre corpii striati.
Ø                 Encefalul la amfibieni – prezinta emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendinta sa se dedubleze. Epifiza este dezvoltata la anure, la mormolocii acestora prezentandu-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele.
Ø                 Encefalul la reptile – emisferele cerebrale sunt mult mai dezvoltate, apare un inceput de scoarta cerebrala, iar tuberculii bigemeni pot fi dedublati.
Ø                 Encefalul la pasari – emisferele cerebrale sunt mai dezvoltate decat ale reptilelor, iar lobii olfactivi sunt redusi. Cerebelul este voluminos, constituit dintr-o parte mediana si doi lobi laterali.
Ø                 Encefalul la mamifere – caracterizat prin preponderenta emisferelor cerebrale, foarte voluminoase. Suprafata lor este constituita din scoarta cerebrala, neteda sau cutata. Cerebelul are lobii laterali voluminosi si cu suprafata cutata.

 

Activitati ale creierului

 

Creierul uman, asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer. Cu ajutorul milioanelor de celule, acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre - chiar si atunci cand dormim.
Creierul este principalul coordonator si centru de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza si ca un computer, procesand si inmagazinand informatiile.
In interiorul sau se afla un sistem “postal” care trimite mesaje spre acea regiune a creierului, unde acestea trebuiesc descifrate.
Activitate creierului nu se limiteaza la manipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor cu ajutorul caruia putem invata si crea ganduri si idei.

 

1.     La nivel celular
Creierul uman este constituit din peste 10000 milioane de neuroni microscopici sau celule nervoase. Fiecare dintre acestea are un corp celular, ce contine nucleul, din care radiaza numeroase proeminente subtiri. Corpurile celulare sunt grupate in ciorchini sau centre fiecare avand o functie specifica cum ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele formeaza materia cenusie a creierului  denumita astfel deoarece se inchide la culoare in urma tratarii cu anumite substante chimice. Proeminentele celulare se unesc si formeaza un sistem de retele complex, ce include fibre nervoase cuprinzand materia alba (care nu isi schimba culoarea).

Activitatile creierului implica modificari de ordin electric si chimic in interiorul neuronilor.  De fiecare data cand un neuron este “atins”, el transmite un impuls sau un mesaj nervos similar curentului electric. In functie de directia, de sursa mesajelor si de numarul lor, fiecare centru al creierului le examineaza sau le transmite unei alte portiuni unde vor fi procesate.

 

2. Activitatea electrica
Creierul este tot timpul activ, prin el circuland milioane de impulsuri in fiecare secunda. Unele dintre aceste mesaje sunt legate de activitatile constiente - cele asupra carora avem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul si scrisul. Alte mesaje provin din procesele vitale ale organismului, ce se desfasoara automat, sper exemplu respiratia, bataile inimii si digestia alimentelor pe care le consumam.
In ultimii 25 de ani, cercetatorii au reusit sa elaboreze harta celei mai mari parti a creierului, localizand diferitele zone ce indeplinesc anumite functii. Ei au realizat acest lucruri prin folosirea unor tehnici variate. Prin plasarea unor senzori electrici (ace conductoare foarte subtiri) in creierul animal si uneori chiar si in cel uman, au reusit sa traseze caile impulsurilor, care circula, de exemplu, de la ochi sau de la ureche spre centrul vizual sau auditiv.
Efectele ranilor sau ale indepartarilor pe cale chirurgicala a  anumitor regiuni  ale cortexului - portiunea fina si incretita de la suprafata creierului - indica faptul ca acestea indeplinesc functii specifice. Insa acestea nu pot sa fie singurele zone ce indeplinesc functiile respective. Spre exemplu, ranile in unele regiuni ale lobilor frontali, situati in fata emisferelor cerebrale, provoaca difiultati in intelegerea vorbirii. Persoana respectiva este incapabila de a emite sunete cu inteles in vorbire. Un alt efect asemanator este cauzat de rani in zonele posterioare emisferelor. In acest caz, persoanele respective nu pot intretine o conversatie constanta, aceasta fiind intrerupta in mai multe segmente.

 

3. Un aranjament de unitati

Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel mai avansat si mai dezvoltat(desi nu are cele mai mari dimensiuni). La toate vertebratele (animale cu sira spinarii) insa, creierul consta din 3 unitati structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral si cerebelul.

Emisferele cerebrale au rol in procesarea mesajelor ce provin de la organele de simt. Trunchiul cerebral este compus in special din fibre nervoase ce leaga celelalte doua unitati. Cerebelul prezinta portiuni destinate echilibrului si coordonarii activitatii musculare, dar care este prevazut si cu cai nervoase spre si de la sira spinarii, precum si nervi conducatori de mesaje spre organele majore ale organismului.
De-a lungul evolutiei creierului, diferitele portiuni ale sale s-au dezvoltat in modul cel mai potrivit pentru supravietuirea organismului. La oameni, ai caror stramosi au trait in copaci, coborand apoi pe pamant, unde era plin de pradatori, iar competitia pentru hrana era foarte mare, emisferele cerebrale au devenit mai mari si mai complexe, fiind centri foarte importanti pentru interpretarea si prelucrarea informatiilor provenite de la simturi. La Homo sapiens, omul modern sau “intelept” emisferele cerebrale cuprind 80% din volumul creierului.

4. La nivel functional

Exista 3 unitati fundamentele ale creierului - zone cu cea mai intensa activitate a neuronilor. Acestea sunt diferite de unitatile structurale.
Ø     Prima unitate se afla la baza creierului. Este compusa din portiuni denumite formatia reticulata, bulbul rahidian, cerebelul, talamusul si hipotalamusul.

Formatia reticulata este principala zona in al carei nivel se realizeaza schimbul de informatii, fiind si sursa puterii creierului. In aceasta retea de fibre nervoase, fiecare neuron poate fi conectat cu alti 25000. Formatia reticulata primeste constant mesaje de la organele de simt, emitand la randul sau unde de activitate electrica prin cortexul cerebral. Acesta mentine starea de constienta. Daca formatia reticulata isi reduce activitatea, persoana respectiva poate adormi sau poate suferi halucinatii, vazand, auzind si avand senzatii ireale. Rezultatul privarii senzoriale, cand o persoana este inchisa intr-o incapere intunecoasa, linistita si goala timp de mai multe ore este o innebunire aparenta, intrare in transa sau in coma.


Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 180 ori

nota totala 8.85

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales