TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - Drept

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

 

          Pentru a se asigura o bună delimitare a puterilor în stat şi mai ales pentru garantarea independenţii puterii judecătoreşti,Constituţia a creat un organism profund democratic şi indispensabil pentru buna funcţionare a justiţiei-Consiliul Superior al Magistraturii.
          Constituţia revizuită,prin art.132 alin.1 a conferit nobila şi înalta misiune de garant al independenţii justiţiei – Consiliului Superior al Magistraturii,organ suprem şi unicul reprezentant al autorităţii judecătoreşti.Acest lucru este statuat şi prin art.1 alin.1 din Legea nr.317/2004[1] privind Consiliul Superior al Magistraturii,care prevede că acesta este garantul independenţii justiţiei.
          Consiliul Superior al Magistraturii are o tradiţie istorică prin faptul că a funcţionat în ţara noastră şi în perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial.
          Consiliul Superior al Magistraturii este un organism cu importante atribuţii în asigurarea condiţiilor organizatorice şi de imparţialitate a activităţii instanţelor judecătoreşti şi având în vedere faptul că pune la adapost justiţia de orice ingerinţe exterioare şi de influenţele politice şi administrative,această instituţie a mai fost numită –un guvern al magistraturii.2

 

          1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

          Consiliul Superior al Magistraturii a cunoscut o evoluţie de-a lungul timpului,suferind multiple modificări până a ajunge în forma actuală.Astfel forma iniţială prevăzută de Constituţia din 1991 a fost modificată prin reforma constituţională din 1998, care a propus mărirea numărului membrilor Consiliului, ajungând în final prin Constituţia revizuită din 2003 la o formă mixtă compusă atât din magistraţi cât şi din personalităţi importante ale vieţii sociale,ştiinţifice şi universitare.
          Dacă Constituţia din 1991 lăsa  a se stabili prin lege organică numărul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, Constituţia revizuită1, prin art.133 alin.2 fixează numărul membrilor Consiliului la 19, din care:
A.   14 aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat;aceştia fac parte din două secţii,una pentru judecători şi  una pentru procurori;prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori.
Legea nr.317/2004 determină şi modul de alcătuire a celor două secţii.Potrivit art.5 din lege,Secţia pentru judecători este alcătuită din:
a.      2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b.     4 judecători de la Curţile de Apel;
c.     2 judecători de la Tribunale;
d.     un judecător de la Judecătorii.
iar Secţia pentru procurori este alcătuită potrivit art.6 din aceiaşi lege,din:
a.      un procuror de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b.     un procuror de Parchetul Naţional Anticorupţie;
c.     un procuror de la Parchetele de pe lângă Curţile de Apel;
d.     un procuror de la Parchetele de pe lângă Tribunale;
e.      un procuror de la Parchetele de pe lângă Judecătorii.

Alegerea magistraţilor în Consiliul Superior al Magistraturii se realizează în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor.Data la care au loc adunările generale se stabileşte de către Plenul Consiliului,cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României şi pe pagina de web a Consiliului Superior al Magistraturii.

          Membrii Consiliului se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat.Magistraţii care îndeplinesc condiţiile legale îţă pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

În ceea ce priveşte organizarea adunărilor generale a magistraţilor, Legea nr.317/2004 institue o procedură detaliată de alegere efectivă a membrilor Consiliului.În legătură cu adunările generale ale magistraţilor,Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea legalităţii procedurii de alegere,rezolvă contestaţiile cu privire la legalitatea procedurii de alegere,toate acestea pentru a asigura o maximă transparenţă în realizarea procesului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Tot Consiliul centralizează voturile şi alcătuieşte lista finală cu magistraţii aleşi pe care apoi o trimite Senatului.
          Biroul Permanent al Senatului îi revine numai sarcina de a examina dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Cu toate că alegerea membrilor Consiliului de către Senat este o atribuţie de ordin constituţional, rolul acestuia în finalizarea procedurii de alegere nu este decisiv, aceasta pentru a pune alegerea membrilor la adăpost de orice critică ce priveşte posibilitatea influenţării politice a acestora.
B.    2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptuluui, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală,aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările din plen;
Includerea în Cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unor personalităţi importante ale vieţii sociale,ştiinţifice şi unuversitare este de natură să imprime oricărui asemenea consiliu un plus de supleţe şi de imparţialitate atât în recrutarea şi promovarea personalului judecătoresc, cât şi în ceea ce priveşte realizarea rolului său de consiliu de disciplină.


1 Publicată în M.O nr. 599 din 2 iulie 2004;
2  A se vedea în acest sens art.122 alin2 din Constituţia Spaniei;

1     Modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constiţutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, in forma republicata, art. 156).

    Legea de revizuire a Constiţutiei României nr. 429/2003 a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotărârii Curţii Constiţutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei.

 


Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 30 ori

nota totala 9

autor: danut


Inscriere in newsletter

Referate facultate (164)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales