TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

CELULOZA - Biologie

            CELULOZA este polizaharida cea mai raspindita in natură. Ea corespunde formulei  (C6 H10 O5)n, în care n are valori cuprinse între 700-800 şi 2500-3000. Împreună cu lignina şi alte substanţe necelulozice , ea formează pereţi celulelor vegetale.
            Formarea celulozei în plante este rezultatul unui proces de biosinteză fotochimică. Procentual celuloza din plante variază în limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase, 40-50% în paiele de cereale sau stuf, 40-60% în masa lemnoasă a diferitelor specii de arbori, pîna la 85-99% în plante textile.
          Celuloza se obţine in general din bumbac, lemn, stuf şi paie.Cea mai pură varietate de celuloză se obtine din bumbac prin egrenarea (îndepartarea seminţelor) şi apoi spălarea vatei din capsulele plantei de bumbac.Această varietate este folosită aproape exclusiv în scopuri textile.
            O celuloză mai putin pura se obţine din lemn, stuf sau paie. În acesteă celuloză este amestecată  cu diferiţi componenţi necelulozici, numiţi irecruste(lignina, poligozaharide, răşini etc.), care trebuie indepartati. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dzolvă incrustele, eliberînd cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folosiţi, cel mai intrebuinţat este bisulfitul de calciu, Ca (HSO3)2 (în procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu şi  hidroxid de sodiu (in procedeul sulfat). Celuloza rezultată este supusa albirii şi serveşte la fabricarea hîrtiei sau la chimizare; în ţara  noastră producţia de celuloză se realizează în numeroase unităţi industriale.
          Celuloza este o substantă solidă, amorfă, de culoare albă, insolubilă în apă sau în solvenţi organici, solubilă în hidroxid tetra aminocupric, [Cu(NH3)4](OH)2 (reactiv Scheueizer). La încălzire se carbonizează fară să se topească. Nu are gustul dulce caracteristic zaharidelor.
          Prin hidroliza enzimatică, celuloza formează glucoză; celuloza prezinta un slab caracter reducător. Aceste constatări au dus la concluzia că lanţul macro molecular de celuloză este format dintr-un mare număr de resturi de, glucoza legate între ele prin legături monocarbonilice în poziţiile 1-4 (gruparea hidroxil glucozitic de la C1 al unui rest glucozic cu gruparea hidroxil de la C4 al restului următor). Rezultă astfel o structură filiformă a lanţului macromolecular celulozic.
          Numeroasele grupari hidroxil existente de-a lungul lanţulului, în resturile glucozice, formează între ele un număr urias de legături de hidrgen; aceste împachetează foarte strîns lanţurile macromoleculare şi conferă celulozei structua microscopică de fir.
          Din modul în care celuloza reactionează cu diferiţi reactivi s-a dedus că în macromolecula sa fiecare rest de glucoză prezintă trei grupări hidroxil capabilă să reactioneze chimic. Evidentiind aceste trei grupări functionale se poate scrie pentru celuloză o formulă de tipul:
-OH
-(C6 H7 O2 -OH)-n
-OH
                                                                                               
            Grupările hidroxil din celuloză au reactivite normală şi participă la reacţiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de alcooli etc.După numărul grupărilor hidroxil dintr-un rest glucozic, care participă la asemenea reacţii se obţin produşi cu diferite grade de transfer.
            Tratată cu amestec de acid acetic şi anhidridă acetică, celuloza poate forma mono-,di-sau tri-acetatul de celuloza.
                      -OH                                   -OH                                  -O-NO2
   - (C6 H7 O2 -O.CO.CH3  )n-    - (C6 H7 O2 -O.OC.CH3 )n-   -(C6 H7 O2 -O-NO2 )n-
                          -OH                            -O-CO-CH3                         -O-NO2
      mononitrat de celuloza                dinitrat de celuloza            trinitrat de celuloza 
         

 

           Nitraţi de celuloză sunt folosiţi în fabricarea de tipul pulberii fară fum şi a nitrolacurilor şi nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapidă şi luciu puternic).
          Prin tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu, celuloza formează un produs de tip alcoolat (alcoxid), denumit alcoliceluloză, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de transformare.
                 -OH                                      -OH
  - (C6 H7 O2 -OH  )n- + nNa OH ---?(C6 H7 O2 -Oa+  )n- + n H2O
                 -OH                                    -OH
alcoliceluloza primara

 

            Asemenea produşi sunt obţinuţi şi folosiţi direct la fabricarea fibrelor artificeale. Fibrele de celuloză din bumbac au lungimi de 20 - 30 mm şi de aceea pot fi toarse în fire care apoi se ţes.
          Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3 - 5mm şi încercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimică a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent mătasă artificială (au luciu asemănător cu cel al mătasei naturale). Se cunosc astăzi mai multe procedee de fabricat mătasă artificială. Procedeul viscoză se bazează pe relaţia ce are loc între alcoliceluloza şi sulfură de carbon, CS2 prin care se obtine xantogenatul de celuloză:
     -OH                                -OH                           -OH
-(C6 H7 O2 -OH)n-+ CS2 -- -(C6 H7 O2 -OH)n-  -H2 SO4  -(C6 H7 O2 -OH )n-
    -ONa                             -O-C=S    -CS2                         -OH
xantogenat                        -NaHSO4              celuloza      de celuloză    SNa

 

            Acesta este solubil în soluţie de hidroxid de sodiu, formînd o soluţie coloidală, vâscoasă, viscoza (de unde şi numele procedeului ). Trecută prin orificii foarte fine într-o baie de acid sulfuric diluat (filare umedă) soluţia de viscoză se neutralizează, iar xantogenatul se descompune în celuloză şi sulfură de carbon. Pe această cale celuloza se regenerează sub forma unui fir continuu, deşi provine din fibre foarte scurte din lemn. Mătasea viscoză este intrebuintată la fabricarea diferitelor ţesaturi precum şi a cordului pentru anvelope.Dacă solutia de viscoză este filată, printr-o fontă fina în baie de acid sulfuric diluat şi glicerina, se obtin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul.
          Procedeul acetat realizeaza mătasea acetat, folosind acetatul de celuloză. Solutia acestuia în acetonă este supusă filării la cald (uscată). Solventul se evaporă şi este recuperat, iar firul de acetat de celuloză coagulează şi se întareşte. Ţesuturile de mătase acetat sunt mai rezistente dar mai puţin higroscopice decât cele din mătase viscoza. La noi în ţară fibrele artificiale se fabrică prin procedeul viscoză la Brăila, Lupeni şi Popeşti-Leordeni.
          Celuloza este o materie primă de mare valoare economică şi constituie punctul de plecare în fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hârtie ocupă un loc principal.
            Dacă celuloza este supusă fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sau sulfuric) concentrat, ea se descompune intr-un produs care se dovedeşte a fi glucoză.
          Оnca din anul 500 оnainte de Christos, sumerienii au fabricat pentru prima dată produse asemănătoare hвrtiei avвnd ca bază papirusul ?

          Substantele de baza pentru fabricarea hartiei sunt fibrele vegetale ca lemnul, paiele, inul, cănepa, bumbacul, dar si zdrenţe, precum si maculatura. Tehnica de fabricare a hartiei, care оn principiu se utilizează şi astăzi, vine din China. Nu se cunoaştem data exactă a acestei inventii. Оn schimb este sigur că chinezii cunoşteau hвrtia оncă din anul 60 inainte de Cristos. Chinezii foloseau ca substanţe de bază unele părţi ale dudului, fibra de ramie, bumbac şi haine vechi (zdrenţuite). Substanţele de bază erau amestecate cu apă, apoi mărunţite, uscate, presate şi iar uscate. De-a lungul timpului, hвrtia şi tehnica de fabricare a hвrtiei au ajuns оn Africa de Nord trecвnd prin Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat şi, de aici, o dată cu cuceririle maurilor, оn Spania unde hвrtia a fost fabricată pentru prima dată оn anul 1150.


Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 81 ori

nota totala 6

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1283)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales