TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

CARTOFUL - Biologie

CARTOFUL

 

 

 

 

A.             Sistematizare

Ø     FAMILIA Solanaceae
Ø     GENUL Solanum
Ø     SPECIA Solanum Tuberosum

 

B.             Origine şi răspândire
Ø     originar din America de Sud (regiunile înalte şi umede din Peru, Columbia);
Ø     a fost adus în Europa în secolul al XVI-lea (prima oară în Spania, apoi în Anglia);
Ø     s‑a răspândit în zonele cu condiţii favorabile;
Ø     producţii mari se obţin în Germania, Olanda, Franţa, Polonia etc.;
Ø     a fost luat în cultură în România în secolul XIX.

C.             Importanţa şi compoziţia chimică

Ø     folosit în alimentaţia omului: -consum direct
 -produse uscate
 -produse semipreparate
Ø     folosit în industrie:
   -amidon, spirt
   -produse pe bază de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranţi)
Ø     folosit ca hrană pentru animale (porcine, bovine)
Ø     conţine: - 76,3% apă;
        - 23,7% substanţă uscată (17,5% amidon şi proteine):
        - enzime;
        - vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;
        - solanină      gust amar; poate deranja la stomac;
                             devine toxică la 0,1 g/kg masă vie.
          Din o tonă de cartofi se obţin prin prelucrare industrială:
                   - 95 litri de alcool de 40˚;
- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;
- 140 de kilograme de amidon uscat;
- 100 de kilograme de dextrină.

 

D.             Particularităţi botanice şi biologice

Ø     de la plantare la răsărire sunt 15‑30 de zile (în funcţie de temperatură);
Ø       de la răsărire până la începutul tuberizării sunt 10‑30 zile (are loc creşterea rădăcinii, a stolonilor, a tulpinii şi frunzelor);
Rădăcină fibroasă şi ramificată, rădăcină primară şi rădăcină secundară (stoloniferă);
Stoloni – muguri axilari şi terminali; în spaţiul vârfului de creştere există o zonă care se îngroaşă, din care se formează tuberculul.
Ø       tuberizarea (încetarea creşterii plantei aeriene şi creştere tuberculului) durează 25‑45 de zile;
Ø       Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele şi lujerii îngălbenindu‑se) durează 20‑40 de zile.
          Pe suprafaţa tuberculului există ochi, formaţi din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunză, care se numeşte sprânceană. În condiţii optime de perminare, cartoful încolţeşte (mugurele central) se transformă în colţ.

E.              Clasificare

Ø       după perioada de vegetaţie: Soiuri            timpurii – Fresco (95 de zile, perioada de vegetaţie);
semitimpurii – Bran, Rustic, Teo (95‑110 zile);
semitârzii – Super (110‑130 zile)
târzii – Titus (peste 30 de zile).
Ø       după calitate:                 Clasa A – pentru salate (tuberculii mai puţin făinoşi, nu se sfărâmă la fierbere; consistenţă tare);
Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai puţin făinoşi, crapă uneori la fierbere; amidon fin);
Clasa C – făinos, are consistenţă redusă şi crapă la fierber;
Clasa D – foarte făinos, se sfărâmă complet; amidon grosier folosit în industria sa.

 

F.               Zone de favorabilitate
Ø      foarte favorabile – depresiunile intramontane şi extramontane (temperaturi de 16‑18°C, precipitaţii anuale mai mari de 600 mm/an);
Ø      favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19‑20°C, precipitaţii anuale mai mici);
Ø      favorabile pentru cultura timpurie – în Sud, în Sud‑Est, în Arad,în Sudul Moldovei, în Dobrogea.

 

G.    Relaţiile cu factorii de mediu
Ø       căldura – creşterea plantelor şi formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15‑18°C; la temperaturi de –2 sau ‑3°C cartoful este complet distrus;
Ø       lumina – este pretenţios faţă de lumină mai ales în faza formării tuberculilor; la umbră nu formează tuberculi;
Ø       umiditatea – are cerinţe mari faţă de umiditate; seceta determină stagnarea creşterii tuberculilor, reducerea producţiei şi capacitatea de păstrare;
Ø       solul – are cerinţe ridicate faţp de sol; preferă soluri nisipo‑lutoase, luto ‑ nisipoase, aluvionare, afânate, bine aerisite, fertile.

 

H.    Rotaţia culturii

Înaintea cartofului se cultivă: familia leguminosae grâu, orz şi porumb.

Se recoltează:

Ø      cartofii timpurii – manual, când au aproximativ 30 de grame;

Ø     ceilalţi – când vrejii sunt uscaţi.

 

I.                 Dăunători şi boli

Ø     Cărăbuşul de mai (larva roade galşeria în tubercul, şi aici se restbilesc bacteriile şi ciupercile, care produc putrezirea);

Ø     Gândacul de Colorado (roade frunzele);

Boli:

Ø     Viroze (viruşi);

Ø     Râia comună a cartofului;

Ø     Mana (pete brun‑roşiatice pe frunze);

Ø     Făinarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).

 

 

 

 

 

 

 

 


Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 56 ori

nota totala 1

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales