TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Banca centrala europeana - Economie

LA BANQUE CENTRALE EUROPEENNE
( Banca Centrală Europeană)
Michel Dévoluy

 

 

 

 

          Banca Centrală Europeană (BCU) reprezintă o instituţie singulară şi complexă.
a) Singulară deoarece nici o altă bancă centrală modernă nu a mai fost creată prin voinţa politică a 15 state dezvoltate în cadrul unui tratat;
b) Complexă datorită faptului că reprezintî vârful sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), care influenţează băncile centrale naţionale.
Banca Centrală Europeană trebuie analizată prin prisma a două caracteristici de bază: este o bancă centrală şi o instituţie supranaţională.
Este bancă centrală deoarece:
Ø     administrează începând cu 1 ianuarie 1999 siatemul monetar in euro
Ø     joacă un rol important în conducerea politicilor economice
Ø     se poate implica în menţinerea stabilitîţii preţurilor şi a resurselor umane
Instutuţie supranaţională pentru că:
Ø     organizează relaţiile monetare între mai multe ţări cum a făcut şi Sistemul Monetar European (SME) lansat în 1979 şi care a supravieţuit până la apariţia euro
Ø     este banca centrală a 11 state din Uniunea Europeană
Ø     este instanţă federală în UE
Aceasta deţine acelaşi titlu ca şi FED în Statele Unite ale Americii.

 

CAPITOTUL I
Etapele către moneda unică

 

 

 

BCE pune bazele unei cooperări economice şi monetare între statele membre şi reprezintă o etapă spre o integrare politică.
1. Începuturile cooperării monetare
          a) Primele proiecte au apărut o dată cu Planul Barre depus în februarie 1969 la cererea Comisiei.
Acesta prevedea:
Ø      interdependenţa între integrarea economică şi monetară
Ø      convergenţa performanţelor economice a coordonării politicilor     
        bugetare şi monetare
          Planul Werner din 1970 se axează pe concluziile Barre iar perspectiva sa generală era uniunea economică şi monetară.
Principalele conclizii:
Ø     să fie păstrate, dar pe lânga acestea să fie creată o monedă unică. uniunea economică şi monetară are nevoie de o convergenţă a economiilor naţionale;
Ø     mişcările de capital trebuiesc să fie totale şi fără restricţii;
Ø     fixarea totală şi irevocabilă a parităţilor între monede;
Ø     simbolurile monetare naţionale
Acordul de la Bruxelles din 9 februarie 1971 a fost fondat pe concepţiile planului Werner dar au întâmpinat greutăţi în cursul crizei care a afectat anii 1970.
 
b) Adaptările în faţa crizei din anii ’70
          Ordinul monetar internaţional de la Bretton-Woods s-a dizolvat la sfârşitul anilor 1960. La 15 august 1971 preşedintele Statelor Unite, R.Nixon, suspendă convertibilitatea dolarului în aur; deci Sistemul Monetar Internaţional era muribund. CEE a prezervat în ciuda eveni-mentelor interdependenţa şi solidaritatea între monedele statelor membre.
          În 1972 la Paris se discută de uniunea economică şi monetară prevăzută pentru sfârşitul deceniului şi a fost lansat Fondul European de Cooperare Monetară (FECOM) la 3 aprilie 1973 cu sediul provizoriu la Luxemburg.
FECOM, instituţie de tip federal, avea următoarele funcţii:
·        gestionarea coordonată a preţurilor de schimb
·        era un mecanism de multilateralizare şi compensare a Băncilor Centrale din cadrul Comunităţii
·        gestionarea creditelor pe termen scurt între statele membre
          În octombrie 1973 are loc criza perolului care a dus la stagnarea planurilor CEE, iar abea în 1979 la summit-ul de la Brena se lansează Sistemul Monerat European (SME).
2. Principiile Sistemului Monetar Internaţional
·        o monedă coş (ecu)
·        participarea la mecanismele de schimb europeene nu este obligato-rie, dar intervenţiile trebuiesc să fie simetrice
·        rezerve comune pentru susţinerea monedelor statelor membre aflate în dificultate
FECOM va fi integrată în SMI iar funcţiile sale se extind astfel:
A) ECU public: - FECOM primeşte rezerve provenite de la statele membre şi emite ECU publici numiţi şi ECU oficial
                               - acesta va crea un fond de creditare către băncile naţionale ale ţărilor membre cu posibilitatea schimbării lor în această monedă coş a mărcii naţionale
                               - operaţiile financiare şi de susţinere a băncilor centrale
                               -  ECU public circulă exclusiv între băncile centrale din interiorul SMI
                               -  este o monedă de bancă, fără particularităţi fizice
B) ECU privat:  - devine unitatea de cont în care se realizează contractele private
                           - este modalitatea de plată în transferurile scripturale
                           - are 3 funcţiuni monetare:
                                 a) unitate de cont
                                 b) rezervă de valoare
                                 c) modalitate de plată
ECU prvat este totuşi o monedă incompletădeoarece nu are statutul oficial de monedă, nu există o legătură între sfera ECU public şi cel privat. Până la urmă a ECU privat a fost tratat drept o deviză străină.
3.  Ultima treaptă

 

          a) Raportul Delors a fost prezentat în iunie 1989 la summit-ul de la Madrid şo defineşte caracteristicile unei uniuni economice şi monetare.
 Uniunea economică – principii:
-         o piaţă unică susţinută de către o politică de concurenţă
-         politici de ajustare structurală şi dezvoltare regională
-         o coordonare a politicilor macroeconomice
-         reguli bugetare stricte pentru fiecare stat
Uniunea monetară – principii:
-         o convertibilitate totală şi ireversibilă a monedelor ţărilor membre între ele
-         o fixare irevocabilă a parităţilor
-         integrarea completă a pieţelor monetare şi financiare
          b) Tratatul asupra Uniunii Europeene a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht şi reia toate orientările propune de către raportul Delors şi anume:
I)  Existenţa unei monede unice
II) O derulare pe trei etape:
1)     libera circulaţie a capitalurilor (1 iulie 1990)
2)     crearea Institutului Monetar European cu sediul la Frank-furt
3)     moneda unice să fie euro începând cu anul 1999
III) Criterii de convergenţă nominală:
a)     criteriul stabilităţii preţurilor (procentul de inflaţie nu trebuie să depăşească mai mult de 1,5% în raport cu cele trei state cu rezultatele cele mai bune în materie)
b)    criteriul de convergenţă al preţurilor curente
c)     criteriul de participare la mecanismul de schimb din cadrul SME
d)    criteriul finanţelor publice care prevede ca un stat membru nu trebuie să aibă un deficit excesiv (deficitul public din PIB nu trebuie să depăşească 3%, iar datoria publică 60% din PIB)
IV) Statele derogatoare posibile (se pot gasi în două forme)
1)Clauza „opting-out” – este clauza stipulată în tratat prin care un stat membru poate să adere sau nu la Uniunea Europeană Monetară (UEM) ca în cazul Regatului Unit şi Danemarcei.
2) „Non-respectul” criteriilor - reprezintă nerespectarea criteriilor de convergenţă ceruţi.
La 3 mai 1998, 11 state ale Uniunii din 15 au fost calificate de către o decizie a Consiliului Uniunii Europene. Două state nu îndeplineau criteriile de convergenţă şi aceste sunt: Grecia şi Suedia; iar două au apelat la clauza derogatoare (Danemarca şi Regatul Unit).
V) Lansarea euro
 
Din primele ale lunii ianuarie 1999 anul 2002, euro devine monedă scripturală; iar lansarea în circulaţie a monedei se va face începând cu data de 1 ianuarie 2002 până la 1 iulie 2002.
                     MONEDĂ                   =                     1 EURO                  
1. Punt Irlandez
0,787564
2. Deutschemark
1,95583
3. Florin Olandez
2,20371
4. Marca Finlandeză
5,94573
5. Franc Francez
6,55957
6. Schilling Austriac
13,7603
7. Franc Belgian
40,3399
8. Franc Luxemburghez
40,3399
9.Pesetas Spaniol
166,386
10. Escudos Portughez
200,482
11. Lira Italiană
1936,27
Raporturile de preţ a monedelor statelor membre în corelaţie cu noua monedă europeană.
CAPITOLUL II
     
Arhitectura Sistemului European al Băncii Centrale (SEBC)

 

Sistemul European al Băncii Centrale este cuprins din:
-         Banca Centrală Euroepană (BCE)
-         Băncile Centrale Naţionale (BCN) ale tuturor statelor membre Uniunii Europene chiar dacă aparţin sau nu zonei euro.
S-au creat două zone:
a) Eurosistemul → cuprinde statele în care circulă euro (11 state ale UE)
b) SEBC ce cuprinde Eurosistemul şi se extinde pe teritoriul acestuia, 15 state membre ale Uniunii Euroepene

 

1. Principii generale:
a)    Federalismul reprezintă sistemul SEBC şi este un sistem de tip federal unde deciziile sunt luate în mod colegial şi central în cadrul Băncii Centrale Europene;
b)    Independenţa; de aici rezultă că SEBC este independent faţă de puterea politică şi anume:
-         Independenţa instituţională care interzice acceptarea de in-strucţiuni ce nu aparţin sferei SEBC
-         Independenţa personală ce decurge din statutul decidenţilor
-         Independenţa funcţională de unde rezultă obligaţie de a stapâni inflaţia
-         Independenţa financiară provine din capitalul şi din resursele priprii ale SEBC-ului;
c)     Obiectivul de stabilitate a preţurilor;
d)    Subsidiaritatea de unde rezultă metoda de repartiţie a competenţelor între Uniunea Euroepană şi statele membre;
e)     Transparenţa ce arată independenţa Sistemului European al Băncii Centrale Îi conferă o obligaţie de transparenţă vis-a-vis de statele membre;
f)      Responsabilitatea în a atinge obiectivele de stabilitate a preţurilor pe care Tratatul le-a fixat;
g)    Cooperarea în sânul Uniunii Europene
h)    Comunicarea spre exterior a Băncii Centrale Europene
2. Organismele oficiale ale BCE
Banca Centrală Europeană, în fiinţaţă la 1 iunie 1998 şi devenită operaţională la 1 ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are următoarele structuri:
·              Consiliul guvernatorilor reprezintă organ de decizie suprem, şi are în alcătuirea sa şase membrii ai Băncilor Centrale Naţionale care aparţin Eurosistemului iar în anul 1999 numărul membrilor s-a mărit, ajungând la 17.
 Responabilităţi:
-   defineşte politica monetară a Eurosistemului
-   ia deciziile privind obiectivele monetare intermediare şi a aprovi-zionărilor ăn rezerve a Eurosistemului
-   decide recursul la alte metode operaţionale de control monetar
-   reglementează limita rezervelor obligatorii
-   autorizează emisiunea de bilete de bancă în euro şi a volumului acesteia
-   decide asupre regulilor contabile şi de informaţii ale operaţiunilor Băncilor Centrale Naţionale
-   adoptă regulamentul interior al BCE şi a organelor de decizie.
·        Consiliul director se compune din preşedinte, vice-preşedinte şi   
    alţi patru membrii, care sunt aleşi pe un mandat de opt ani care nu   
    se poate reînnoi
Responsabilităţi:
-   pun în practică politica monetară adoptată de Consiliul guverna-torilor 
-   transmite instrucţiuni necesare Băncilor Centrale Naţionale
-   pregăteşte întrunirea Consiliului guvernatorilor
-   are responsabilitatea afacerilor curente a BCE
·        Preşedintele prezidă ansamblul organelor ale Băncii Centrale Europene şi o reprezintă în exterior
·        Consiliul general al Băncii Centrale Europene se compune din preşedinte şi vice-preşedintele BCE şi guvernatorii tuturor Băncilor Centrale Naţionale (BCN)
3. Modul de funcţionare al Băncii Centrale Europene

 

a)    Gestiune internă
Numărul de salariaţi ai Băncii Centrale Europene se ridică la 604, iar la acest număr se adaugă şi personalul băncilor centrale naţionale ale statelor membre
Exemplu: Banca Naţională a Franţei înregistrează un număr de 14.000
b)    Relaţiile SEBC cu celelalte organisme ale UE:
Ø    Rapoarte şi audiţii
Ø    Acorduri şi statut de observator
Ø    Participări informale (fără titlu formal)
c)     SEBC şi interzicerea finanţărilor publice
Articolele 104 şi 104A a Tratatului stipulează interzicerea SEBC-ului de a finanţa deficitele publice prin emisiune de monedă.
d)    SEBC şi relaţiile internaţionale
Ø     FMI reprezintă centrul Sistemului Monetar Internaţional (SMI), iar Sistemul European al Băncii Centrale este repreuentat şi el de băncile naţionale ale statelor membre UE;
Ø     La 21 decembrie 1998 FMI a acordat Băncii Centrale Europene un post de observator permanent
e)     Controlul contabil şi judiciar
f)      Comunicarea externă a BCE cu alte state ce nu aparţin UE

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 885 ori

nota totala 7.69

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales