TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

ARTROPODELE - Biologie

            Artropodele au luat naştere din viermii inelaţi anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului.

            Cele mai vechi artropode au apărut în era paleozoică. Ele sunt reprezentate prin: trilobiţi, forme înrudite cu crustaceii giganţi (Euripterus), care atingeau dimensiuni de 1 –2 m, şi insecte de asemenea foarte mari (30 cm), asemănătoare cu libelulele.

            Artropodele reprezintă un grup foarte numeros de specii, al căror număr depăşeşte un milion. Ele se află răspândite pe toată suprafaţa Pământului, fiind întâlnite în toate mediile de viaţă.

            Artropodele se caracterizează prin aceea că au picioare articulare, adică formate din mai multe segmente, de unde şi denumirea lor:arthron= articul,pus-podos=picior.
            Tegumentul secretă o substanţă organică numită chitină, care formează la exteriorul corpului un schelet. Uneori chitina este impregnată cu carbonat de calciu, constituind astfel un înveliş mai rezistent (crusta).
            Corpul are o simetrie bilaterală, cu o segmentaţie inegală, observându-se de cele mai multe ori trei părţi distincte: cap, torace şi abdomen.
            În cavitatea generală găsim şi aici un sistem lacunar, determinat, de asemenea de o reţea de ţesut conjunctiv (parenchim), în care se află sângele (lichidul celomic).
                                                                       
            Sistemul nervos este ganglionar, asmănător cu al viermilor inelaţi, iar organele de simţ sunt destul de bine dezvoltate, fiind reprezentate prin ochi simpli (oceli), sau compuşi, organe senzoriale tactile, olfactive şi gustative.
             Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale cărui segmente sunt adaptate naturii hranei, şi prin glane anexe ale tubului digestiv.
               Hrana este de natură vegetală sau animală, având diferenţiat un aparat bucal, adecvat acesteia.
                Respiraţia este traheală, branhială, pulmonară sau cutanee, depinzând de mediul de viaţă. Aceste formaţiuni sunt de origine ectodermică. Traheele sunt nişte tuburi foarte ramificate, care alcătuiesc un sistem traheal. În interiorul lor se află un fir chitinos, spiralat care le ţine deschise.    

 


    Structura unei trahei:
    1-peretele traheii
    2-firul chitinos spiralat                                                                                                    

 

                                                                                                         

 

 

 

 

 

 

 

 

                        Este de reţinut că la artropodele traheate sângele nu îndeplineşte şi funcţia de transport al gazelor, astfel că
traheele au rolul să conducă aerul încărcat cu oxigen până la
                          
intimitatea ţesuturilor şi să ia de aici bioxidul de carbon, pentru a-l elimina.
               Aparatul respirator este reprezentat printr-o inimă tubulară sau poligonală (multicamerală), situată dorsal, şi prin vase sanguine deschise, care sunt în legătură cu sistemul lacunar. Sângele este, în general, incolor, deşi conţine pigmenţi respiratori, şi se află atât în organele aparatului circulator, cât şi în lacune. Excreţia se face prin nefridii modificate, în număr pereche, fiind astfel omogene cu organele de excreţie ale viermilor inelaţi. 
              Înmulţirea este sexuată. Sexele sunt separate, masculii deosebindu-se de femele prin unele caractere morfologice, observându-se astfel un dimorfism sexual. Trebuie reţinut faptul că unele artropode se înmulţesc prin ouă nefecundate, fenomen numit partogeneză.
               În ceea ce priveşte dezvoltarea larvei, aceasta se face de cele mai multe ori prin metamorfoză, însoţită de mai multe năpârliri.
                Având în vedere anumite caractere morfologice, artropodele se impart în două grupe: chelicerate, cu clasa arahnide, şi antenate, cu clasele crustacee, miriapode şi insecte.          

 

 

 

 

 

 

 

 

CELICERATELE

Clasa  arahnide

 

             Arahnidele sunt artropode adaptate, în general, la viaţa terestră; numai unele forme, ca o adaptare secundară, duc o viaţă parazitară. Sunt animale carnivore, dar se întâlnesc şi forme care se hrănesc cu plante.
              Corpul este alcătuit din cefalotorace şi abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, şi anume: partru perechi de picioare şi două perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modificări, transformându-se în arme de atac şi apărare, cunoscute sub numele de chelicere.
                Arahnidele au mai mulţi ochi simpli şi sunt lipsite de antene.
             Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat în partea anterioară a corpului.
             Tubul digestiv este adaptat să înmagazineze hrană de rezervă, având cecumuri (diverticule gastrice).
             Respiraţia este traheală şi pulmonară.
             Aparatul circulator este reprezentat printr-o inimă tubulară, aşezată dorsal, alcătuită din mai multe cămăruţe succesive (ventriculite), un sistem vascular deschis, slab dezvoltat şi un sistem lacunar.
             Excreţia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid în ultima parte a tubului digestiv.
              În mulţirea se face prin ouă din care ies indivizi asemănători cu părinţii; nu se observă deci metamorfoză.  
              Arahnidele se împart în trei ordine: scorpioni (scorpionide), păianjeni (arahnide) şi căpuşe (acarieni).      
                    

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 13 ori

nota totala 0

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 

acasa -
Viata de Student Referate Filme Porno Sex Shop Moda si Fashion Fashion Sales